definiția replica definiție dex

replica

găsește rime pentru replica
Cuvinte apropiate: repica, replia, replica, replicat, replică

REPLICÁ,

réplic, vb. I. Tranz. A da o replică (1), a răspunde; a riposta. – Din fr. répliquer.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia replica

REPLICÁ

vb. 1. a răspunde, a riposta, (înv.) a întâmpina, a prici. (I-a ~ prompt.) 2. a întoarce, a răspunde. (I-a ~ vreo două!)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia replica

replicá

vb. (sil. -pli-), ind. prez. 1 sg. réplic, 3 sg. și pl. réplică
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia replica

A REPLICÁ réplic

tranz. A răspunde printr-o replică; a riposta; a reacționa. /<fr. répliquer
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia replica

REPLICÁ

vb. I. tr. A da o replică; a răspunde. [P.i. réplic. / < fr. répliquer, it., lat. replicare].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia replica

REPLICÁ

vb. tr. a da o replică; a răspunde, a riposta. (< fr. répliquer)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia replica

RÉPLICĂ

, replici, s.f. 1. Răspuns prompt și energic care combate afirmațiile cuiva; ripostă. ♢ Loc. adj. Fără replică = definitiv. ♢ Expr. A fi tare în replici = a găsi prompt răspunsul cel mai potrivit într-o discuție. A avea replică = a răspunde prompt și răspicat. (Jur.) A vorbi în replică = a răspunde, în cursul unei dezbateri, combătând afirmațiile și atacurile părții adverse. 2. Porțiune din rolul unui actor, constituind un răspuns la cele spuse de partener. ♦ Parte finală a unui fragment de dialog, care solicită intervenția interlocutorului. 3. Copie a unei opere de artă executată de autorul operei originale sau sub supravegherea lui directă. 4. (Fiz.) Mulaj al suprafeței unui corp, realizat sub forma unei pelicule care pe o parte este plană, iar pe cealaltă reproduce structura superficială a corpului, utilizat în microscopia electronică pentru studiul corpurilor groase, netransparente pentru electroni. – Din fr. réplique.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia replica

RÉPLICĂ

s. 1. v. ripostă. 2. (ARTE PLAST.) copie, reproducere. (~ a unui tablou.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia replica

réplică

s. f. (sil. -pli-), g.-d. art. réplicii, pl. réplici
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia replica

RÉPLI//CĂ ~ci

f. 1) Răspuns scurt și prompt în contradictoriu la spusele agresive ale cuiva; ripostă. ♢ Fără ~ la care nu se poate obiecta nimic; categoric. A fi tare în ~ci a găsi repede răspunsurile cele mai potrivite în cursul unei convorbiri (în contradictoriu). 2) Parte din rolul scenic, care constituie răspunsul unui actor la cele spuse anterior de partener. 3) jur. Răspuns al unei părți la cele susținute de cealaltă parte într-un proces. 4) Operă de artă, care reproduce originalul și este execu-tată de autor sau sub supravegherea acestuia; copie; reproducere. /<fr. réplique, lat. replica
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia replica

RÉPLICĂ

s.f. 1. Răspuns (la un alt răspuns); răspuns la ceea ce s-a spus sau s-a scris. ♦ Ceea ce are de spus un actor după ce interlocutorul său a terminat de vorbit. ♦ Fără replică = definitiv; a vorbi în replici = a răspunde în cursul unor dezbateri, combătând afirmațiile și atacurile părții adverse. ♦ (Jur.) Concluzii opuse de reclamant celor formulate de pârât. ♦ Răspuns dat de o voce sau de un instrument într-un duet, într-un terțet etc. 2. Copie a unui original executată de autor. 3. Mulaj al unui corp obținut prin depunerea pe suprafața acestuia a unei pelicule maleabile, care apoi se desprinde. [Pl. -ci, -ce. / < fr. réplique, it. replica].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia replica

RÉPLICĂ

s. f. 1. răspuns la ceea ce s-a spus sau s-a scris; ripostă. 2. ceea ce are de spus un actor după ce interlocutorul său a terminat de vorbit. o fără ~ = definitiv. ♢ (jur.) concluzii opuse de reclamant celor formulate de pârât. 3. răspuns dat de o voce sau de un instrument într-un duet, terțet etc. 4. reproducere a unei opere de artă, executată chiar de autor. ♢ (arheol.) copie veche. 5. mulaj al unui corp obținut prin depunerea pe suprafața acestuia a unei pelicule maleabile, care apoi se desprinde. 6. repetare (mai slabă) a unui cutremur de pământ. (< fr. réplique, lat. replica)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia replica
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar