definiția priza definiție dex

PRIZÁ²,

prizez, vb. I. Tranz. (Livr.) A aprecia, a prețui. – Din fr. priser.

PRIZÁ¹,

prizez, vb. I. Tranz. A trage, a aspira tutun pe nas. – Din fr. priser.

PRIZÁ

vb. v. aprecia, calcula, estima, evalua, intui, înțelege, măsura, prețui, sesiza, socoti.

PRIZÁ

vb. a trage, (Mold.) a sfârcâi. (~ tabac.)

prizá

(a trage pe nas, a aprecia) vb., ind. prez. 1 sg. prizéz, 3 sg. și pl. prizeáză

A PRIZ//Á ~éz

tranz. (tabac) A trage pe nas; a aspira pe nas. /<fr. priser

PRIZÁ²

vb. I. tr. A trage praf de tutun pe nas. [< fr. priser].

PRIZÁ¹

vb. I. tr. (Liv.) A aprecia. [< fr. priser].

PRIZÁ²

vb. tr. a aprecia, a stima. (< fr. priser)

PRIZÁ¹

vb. tr. a trage praf de tutun pe nas. (< fr. priser)

a avea priză

expr. a avea influență; a se bucura de apreciere

a dormi cu capul în priză

expr. (glum.) a fi răcit din cauza curentului.

PRÍZĂ,

prize, s.f. 1. (Tehn.) Dispozitiv de conectare cu ajutorul căruia se realizează legătura electrică a unui receptor mobil la o rețea electrică prin intermediul unei fișe de curent; p. restr. orificiu, cu un dispozitiv de obturare sau de reglare, făcut în peretele unei încăperi, al unui generator, al unei conducte etc., prin care se realizează legătura electrică. ♢ Priză aeriană de curent = priză în formă de bară, de liră etc., prin care se realizează legătura dintre o linie electrică aeriană și un tramvai, o locomotivă electrică etc. Priză de pământ = dispozitiv prin intermediul căruia se realizează o legătură electrică conducătoare directă cu pământul. 2. Deschizătură în peretele exterior al unei construcții prin care se face aerisirea. 3. Angrenare a două roți dințate într-un mecanism. 4. Fenomen de transformare din stare plastică în stare rigidă a amestecurilor hidratate de lianți care se fololosesc în construcții. 5. (În sintagma) Priză de aterizare (sau de teren) = ansamblul manevrelor executate de un pilot pentru a ateriza exact în punctul dorit. 6. (Fam.; în expr.) A avea (sau a fi cu) priză la cineva (sau asupra cuiva) = a avea trecere (la cineva), influență (asupra cuiva), a trezi interesul (cuiva). 7. (Livr.) Cantitate mică de tutun care se trage pe nas. 8. Doză (mică) de medicament. 9. Modul în care este prinsă mingea la handbal, baschet, rugbi etc.; mod în care atleții țin sulița sau prăjina, tenismenii racheta sau paleta. 10. (La judo, lupte etc.) Dezechilibrare și proiectare a adversarului. 11. (Cin.; în sintagma) Priză directă = tehnică de înregistrare a dialogului sincron cu filmarea, asigurând veridicitatea interpretării actoricești. – Din fr. prise.

PRÍZĂ

s. v. captură, faimă, popularitate, pradă, renume, reputație.

príză

s. f., g.-d. art. prízei; pl. príze

PRÍZ//Ă⁵ ~e

f. (în construcții) Întărire a unui liant hidraulic. [G.-D. prizei] /<fr. prise

PRÍZ//Ă⁴ ~e

f. Proeminență a unei stânci de care se poate apuca un alpinist în urcuș. [G.-D. prizei] /<fr. prise

PRÍZ//Ă³ ~e

f. Cantitate dintr-un medicament prevăzută pentru o singură dată. ♢ ~ de tabac porție de tabac trasă pe nas dintr-o singură dată. [G.-D. prizei] /<fr. prise

PRÍZ//Ă² ~e

f. Mod de a ține instrumentul de lucru caracteristic pentru un specialist (muzicant, sportiv, medic etc.). ♢ ~ de aterizare totalitate a manevrelor executate de un pilot pentru a lua contact cu pământul. [G.-D. prizei] /<fr. prise

PRÍZ//Ă¹ ~e

f. 1) Dispozitiv pentru conectarea unui receptor de energie electrică la o sursă de curent. ♢ ~ de pământ a) legătură a unor aparate sau mașini electrice cu pământul; b) instalație pentru realizarea acestei legături. 2) Dispozitiv prin care se extrage un fluid dintr-o conductă. 3) fig. Considerație sau influență de care se bucură cineva. [G.-D. prizei] /<fr. prise

príză (príze),

s.f. – 1. Pradă. – 2. Praf de tutun. – 3. Ștecăr, dispozitiv electric de legătură. – Mr. preză. Fr. prise; mr. din it. presa, cf. ngr. πρέζα. – Der. priza, vb. (a aspira tutun pe nas), din fr. priser.

PRÍZĂ

s.f. 1. Dispozitiv prin care se face legătura între un aparat electric și rețeaua electrică respectivă. ♦ Dispozitiv de luare a unui fluid dintr-o conductă, dintr-un recipient etc. 2. Trecerea în stare solidă a pastei unui liant hidraulic. 3. Priză de aterizare = ansamblul manevrelor care precedă aterizarea unui avion executate de pilot pentru a veni exact pe aerodrom. 4. A avea priză = a avea trecere, a trezi interesul. 5. Mică porție de praf de tutun care se trage pe nas. ♦ (Med.) Administrare perorală a unui medicament făcută la un moment dat; luare a unui medicament. 6. Asperitate, proeminență pe care un alpinist o folosește pentru a escalada o stâncă. 7. Luare, apucare, prindere. 8. (Sport) Poziția mâinilor în momentul în care se prinde sau se aruncă mingea de handbal sau de baschet etc.; mod în care atleții țin sulița sau prăjina, tenismenii racheta sau paleta. ♦ (Despre o piesă de șah) În priză = amenințată să fie capturată. 9. Priză directă = a) cuplu de transmisie a unui autovehicul în care arborele primar transmite direct mișcarea arborelui secundar; b) poziție a schimbătorului de viteze care dă acest cuplu. [< fr. prise].

PRÍZĂ

s. f. 1. manieră de a prinde adversarul la judo, la katch etc. ♢ poziție a mâinilor în momentul în care se prinde sau se aruncă mingea de handbal sau de baschet etc.; mod în care atleții țin sulița sau prăjina, tenismenii racheta sau paleta. 2. asperitate, proeminență pe care un alpinist o folosește pentru a escalada o stâncă. 3. navă militară sau comercială capturată de la inamic. 4. stare a unei piese de șah pe care adversarul este în drept să o ia. 5. ~ directă = a) cuplu de transmisie a unui autovehicul în care arborele primar transmite direct mișcarea arborelui secundar; b) poziție a schimbătorului de viteze care dă acest cuplu. 6. ~ de aer = orificiu prin care se aerisesc unele încăperi, prin care aerul pătrunde într-un motor sau într-o canalizație. 7. dispozitiv care permite a branșa un aparat electric la rețeaua electrică respectivă. 8. construcție hidrotehnică pentru captarea apei. 9. ~ de sunet sau de imagine = înregistrare a sunetului sau a imaginii pe un film. ♢ dispozitiv de luare a unui fluid dintr-o conductă, dintr-un recipient etc. 1⁰. trecere în stare solidă a pastei unui liant hidraulic. 1¹. ~ de aterizare = ansamblul manevrelor care precedă aterizarea unui avion, executate de pilot pentru a veni exact pe aerodrom. 1². (fig.; fam.) trecere, influență, simpatie de care se bucură cineva. 1³. cantitate mică de tutun care se prizează¹. ♢ doză (mică) dintr-un medicament. (< fr. prise)