definiția presupus definiție dex

presupus

găsește rime pentru presupus
Cuvinte apropiate: presupus (presupunere), presupus (prezumtiv)

PRESUPÚS1

, presupusuri, s.n. (Pop. și fam.) Presupunere. – V. presupune.

PRESUPÚS2, -Ă,

presupuși, -se, adj. Prezumtiv. – V. presupune.

PRESUPÚS1

, presupusuri, s.n. (Pop. și fam.) Presupunere. – V. presupune.

PRESUPÚS2, -Ă,

presupuși, -se, adj. Prezumtiv. – V. presupune.

PRESUPÚS

s. v. bănuială, ipoteză, presupu-nere, prezumție, supoziție.

PRESUPÚS

adj. 1. (înv. și pop.) prepus. (Lucruri certe și lucruri ~.) 2. v. bănuit. 3. v. ipotetic.

PRESUPÚS

adj. 1. (înv. și pop.) prepus. (Lucruri certe și lucruri ~.) 2. v. bănuit. 3. v. ipotetic.

PRESUPÚS

s. v. bănuială, ipoteză, presupu-nere, prezumție, supoziție.

presupús

s. n., pl. presupúsuri

presupús

adj. m., pl. presupúși; f. sg. presupúsă, pl. presupúse

presupús

adj. m., pl. presupúși; f. sg. presupúsă, pl. presupúse

presupús

s. n., pl. presupúsuri

a-și da cu presupusul

expr. (pop.) a-și exprima părerea.

PRESUPÚNE

, presupún, vb. III. Tranz. 1. A admite în mod prealabil (și provizoriu) că ceva este posibil, real, adevărat; a fi de părere, a crede, a socoti; a bănui. 2. A avea ca premisă existența prealabilă a unui lucru, a fi condiționat de...; a implica. – Pre-1 + supune (după fr. présupposer).

PRESUPÚNE

vb. 1. (înv. și pop.) a prepune. (Am ~ că vei veni.) 2. v. bănui. 3. v. crede. 4. a admite, a spune, a zice. (Să ~ că așa s-au întâmplat lucrurile.) 5. a cere, a implica, a necesita, a reclama. (Inteligența ~ reflecția.)

presupúne

vb. supune

A PRESUPÚNE presupún

tranz. 1) (urmat, de regulă, de o propoziție completivă) A admite ca adevărat sau posibil; a bănui. 2) (lucruri sau acțiuni prealabile) A avea drept condiție de bază. Creația presupune inspirație. /pre- + a supune

presupúne (presupún, presupús),

vb. – A crede, a socoti. Fr. présupposer, adaptat la conjugarea lui a supune.

PRESUPÚNE

vb. III. tr. 1. A crede, a bănui (ceva dinainte). 2. A necesita, a fi absolută nevoie de ceva în prealabil. [P.i. presupún, conj. -, ger. -nând, presupuind. / cf. fr. présupposer, it. presupponere].

PRESUPÚNE

vb. tr. 1. a admite pentru un moment că ceva este posibil sau adevărat, a crede, a socoti. 2. a necesita, a fi absolută nevoie de ceva în prealabil. (după fr. présupposer)
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar