Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția plasă definiție dex
plasă
găsește rime pentru
plasă
Cuvinte apropiate:
clasa
,
clasă
,
glasa
,
lăsa
,
pasa
,
pasă
,
păsa
,
placa
,
placă
,
plaga
,
plagă
,
plajă
,
plana
,
plas
,
plasa
,
plasat
,
plasă
,
plasă
,
plasă
,
plasm
,
plasma
,
plasmă
,
plast
,
plastă
,
plată
,
plavă
,
playa
,
plăsa
,
plăsea
,
plisa
,
plisă
,
plusa
,
prasă
PLÁSĂ
2
,
plese
,
s.f. (
Reg
.)
Fel
de
mâncare
ce se
servește
la
masă
. – Din ngr.
plási
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia plasă
PLÁSĂ
1
,
plase
, s.f.
I.
1.
Împletitură
cu
ochiuri
mari
din
fire
textile
,
sintetice
ori
metalice
, din care se
fac
diferite
obiecte
;
obiect
confecționat
dintr-o
astfel
de
împletitură
;
fileu
. ♢
Plasă
pescărească
=
unealtă
de
pescuit
formată
dintr-o
rețea
de
fibre
textile
sau din
material
plastic
. ♢ Expr.
A
prinde
(pe cineva)
în plasă
= a
înșela
, a
amăgi
, a
seduce
(pe cineva).
2.
Împletitură
cu
ochiuri
(din
sfoară
,
sârmă
etc.) care se așează în
spatele
porților
de
joc
(la
fotbal
,
handbal
,
polo
,
hochei
etc.)
pentru
a
opri
obiectul
de
joc
(
mingea
,
pucul
etc.) și
pentru
a pune în
evidență
cu
ușurință
marcarea
punctului
.
II.
1.
Parte
dintr-o
moșie
în
evul
mediu
, în
Țara
Românească
,
cuvenită
unui
proprietar
.
2.
Subdiviziune
a unui
județ
, în
vechea
împărțire
administrativă
a
țării
;
ocol
.
III.
(
Rar
.)
Limbă
de
cuțit
;
tăiș
. – Din sl.
plasa
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia plasă
PLÁSĂ
2
,
plese
,
s.f. (
Reg
.)
Fel
de
mâncare
ce se
servește
la
masă
. – Din ngr.
plási
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia plasă
PLÁSĂ
1
,
plase
, s.f.
I.
1.
Împletitură
cu
ochiuri
mari
din
fire
textile
,
sintetice
ori
metalice
, din care se
fac
diferite
obiecte
;
obiect
confecționat
dintr-o
astfel
de
împletitură
;
fileu
. ♢
Plasă
pescărească
=
unealtă
de
pescuit
formată
dintr-o
rețea
de
fibre
textile
sau din
material
plastic
. ♢ Expr.
A
prinde
(pe cineva)
în plasă
= a
înșela
, a
amăgi
, a
seduce
(pe cineva).
2.
Împletitură
cu
ochiuri
(din
sfoară
,
sârmă
etc.) care se așează în
spatele
porților
de
joc
(la
fotbal
,
handbal
,
polo
,
hochei
etc.)
pentru
a
opri
obiectul
de
joc
(
mingea
,
pucul
etc.) și
pentru
a pune în
evidență
cu
ușurință
marcarea
punctului
.
II.
1.
Parte
dintr-o
moșie
în
evul
mediu
, în
Țara
Românească
,
cuvenită
unui
proprietar
.
2.
Subdiviziune
a unui
județ
, în
vechea
împărțire
administrativă
a
țării
;
ocol
.
III.
(
Rar
.)
Limbă
de
cuțit
;
tăiș
. – Din sl.
plasa
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia plasă
PLÁSĂ
2
,
plese
,
s.f. (
Reg
.)
Fel
de
mâncare
ce se
servește
la
masă
. – Din ngr.
plási
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia plasă
PLÁSĂ
1
,
plase
, s.f.
I.
1.
Împletitură
cu
ochiuri
mari
din
fire
textile
,
sintetice
ori
metalice
, din care se
fac
diferite
obiecte
;
obiect
confecționat
dintr-o
astfel
de
împletitură
;
fileu
. ♢
Plasă
pescărească
=
unealtă
de
pescuit
formată
dintr-o
rețea
de
fibre
textile
sau din
material
plastic
. ♢ Expr.
A
prinde
(pe cineva)
în plasă
= a
înșela
, a
amăgi
, a
seduce
(pe cineva).
2.
Împletitură
cu
ochiuri
(din
sfoară
,
sârmă
etc.) care se așează în
spatele
porților
de
joc
(la
fotbal
,
handbal
,
polo
,
hochei
etc.)
pentru
a
opri
obiectul
de
joc
(
mingea
,
pucul
etc.) și
pentru
a pune în
evidență
cu
ușurință
marcarea
punctului
.
II.
1.
Parte
dintr-o
moșie
în
evul
mediu
, în
Țara
Românească
,
cuvenită
unui
proprietar
.
2.
Subdiviziune
a unui
județ
, în
vechea
împărțire
administrativă
a
țării
;
ocol
.
III.
(
Rar
.)
Limbă
de
cuțit
;
tăiș
. – Din sl.
plasa
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia plasă
PLÁSĂ
s. v.
ascuțiș
,
categorie
,
călcâi
,
chip
,
fel
,
gen
,
jgheab
,
lamă
,
latură
,
limbă
,
mâner
,
neam
,
plaz
,
plăsea
,
soi
,
sort
,
specie
,
staul
,
streașină
,
talpă
,
tăiș
,
tip
,
varietate
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia plasă
PLÁSĂ
s.
I.
1.
fileu
,
rețea
. (~
la un
năvod
.)
2.
v.
fileu
.
3.
fileu
.
(~ la
jocul
de
tenis
.)
4.
(
TEHN
.)
paravan
.
(~ la
războiul
de
țesut
.)
5.
(
TEHN
.) plasa
ițelor
v.
cocleți
;
ostrețe
(pl.), (~
la
războiul
de
țesut
.)
6.
v.
păienjeniș
.
7.
v.
sacoșă
.
II.
(înv., în Mold.)
ocol
. (~
era
o
subdiviziune
a
județului
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia plasă
PLÁSĂ
s. v.
ascuțiș
,
categorie
,
călcâi
,
chip
,
fel
,
gen
,
jgheab
,
lamă
,
latură
,
limbă
,
mâner
,
neam
,
plaz
,
plăsea
,
soi
,
sort
,
specie
,
staul
,
streașină
,
talpă
,
tăiș
,
tip
,
varietate
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia plasă
PLÁSĂ
s.
I.
1.
fileu
,
rețea
. (~
la un
năvod
.)
2.
v.
fileu
.
3.
fileu
.
(~ la
jocul
de
tenis
.)
4.
(
TEHN
.)
paravan
.
(~ la
războiul
de
țesut
.)
5.
(
TEHN
.) plasa
ițelor
v.
cocleți
;
ostrețe
(pl.), (~
la
războiul
de
țesut
.)
6.
v.
păienjeniș
.
7.
v.
sacoșă
.
II.
(înv., în Mold.)
ocol
. (~
era
o
subdiviziune
a
județului
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia plasă
PLÁSĂ
s. v.
ascuțiș
,
categorie
,
călcâi
,
chip
,
fel
,
gen
,
jgheab
,
lamă
,
latură
,
limbă
,
mâner
,
neam
,
plaz
,
plăsea
,
soi
,
sort
,
specie
,
staul
,
streașină
,
talpă
,
tăiș
,
tip
,
varietate
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia plasă
PLÁSĂ
s.
I.
1.
fileu
,
rețea
. (~
la un
năvod
.)
2.
v.
fileu
.
3.
fileu
.
(~ la
jocul
de
tenis
.)
4.
(
TEHN
.)
paravan
.
(~ la
războiul
de
țesut
.)
5.
(
TEHN
.) plasa
ițelor
v.
cocleți
;
ostrețe
(pl.), (~
la
războiul
de
țesut
.)
6.
v.
păienjeniș
.
7.
v.
sacoșă
.
II.
(înv., în Mold.)
ocol
. (~
era
o
subdiviziune
a
județului
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia plasă
plásă
(
fel
de
mâncare
) s. f., g.-d.
art
.
plései
;
pl.
plése
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia plasă
plásă
(
împletitură
,
împărțire
administrativă
,
tăiș
) s. f., g.-d.
art
.
plásei
;
pl.
pláse
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia plasă
plásă
(
fel
de
mâncare
) s. f., g.-d.
art
.
plései
;
pl.
plése
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia plasă
plásă
(
împletitură
,
împărțire
administrativă
,
tăiș
) s. f., g.-d.
art
.
plásei
;
pl.
pláse
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia plasă
plásă
(
împletitură
,
împărțire
administrativă
,
tăiș
) s. f., g.-d.
art
.
plásei
;
pl.
pláse
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia plasă
plásă
(
fel
de
mâncare
) s. f., g.-d.
art
.
plései
;
pl.
plése
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia plasă
PLÁS//Ă
2
~e
f.
1)
(în
evul
mediu
în
Țara
Românească
)
Parte
dintr-o
moșie
cuvenită
unui
proprietar
. 2)
Subdiviziune
administrativă
în
cadrul
unui
județ
. [G.-D.
plasei
] /<sl.
plasa
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia plasă
PLÁS//Ă
1
~e
f.
1)
Împletitură
cu
ochiuri
mari
,
confecționată
din
fire
groase
(
textile
,
sintetice
sau
metalice
)
având
diverse
întrebuințări
;
fileu
. ♢
A
prinde
pe cineva în ~
a
seduce
pe cineva. 2)
Obiect
confecționat
dintr-o
astfel
de
împletitură
. [G.-D.
plasei
] /<sl.
plasa
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia plasă
PLÁS//Ă
2
~e
f.
1)
(în
evul
mediu
în
Țara
Românească
)
Parte
dintr-o
moșie
cuvenită
unui
proprietar
. 2)
Subdiviziune
administrativă
în
cadrul
unui
județ
. [G.-D.
plasei
] /<sl.
plasa
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia plasă
PLÁS//Ă
1
~e
f.
1)
Împletitură
cu
ochiuri
mari
,
confecționată
din
fire
groase
(
textile
,
sintetice
sau
metalice
)
având
diverse
întrebuințări
;
fileu
. ♢
A
prinde
pe cineva în ~
a
seduce
pe cineva. 2)
Obiect
confecționat
dintr-o
astfel
de
împletitură
. [G.-D.
plasei
] /<sl.
plasa
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia plasă
PLÁS//Ă
2
~e
f.
1)
(în
evul
mediu
în
Țara
Românească
)
Parte
dintr-o
moșie
cuvenită
unui
proprietar
. 2)
Subdiviziune
administrativă
în
cadrul
unui
județ
. [G.-D.
plasei
] /<sl.
plasa
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia plasă
PLÁS//Ă
1
~e
f.
1)
Împletitură
cu
ochiuri
mari
,
confecționată
din
fire
groase
(
textile
,
sintetice
sau
metalice
)
având
diverse
întrebuințări
;
fileu
. ♢
A
prinde
pe cineva în ~
a
seduce
pe cineva. 2)
Obiect
confecționat
dintr-o
astfel
de
împletitură
. [G.-D.
plasei
] /<sl.
plasa
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia plasă
plásă
,
pláse
,
plăși
,
plése
, s.f. (înv. și
reg
.)
1.
fel
,
gen
,
soi
,
categorie
,
clasă
.
2.
fel
de
mâncare
(
servit
la
masă
).
3.
latură
(a unei
figuri
geometrice
).
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR
|
definitia plasă
plásă
,
pláse
,
plăși
,
plése
, s.f. (înv. și
reg
.)
1.
fel
,
gen
,
soi
,
categorie
,
clasă
.
2.
fel
de
mâncare
(
servit
la
masă
).
3.
latură
(a unei
figuri
geometrice
).
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR
|
definitia plasă
plásă
,
pláse
,
plăși
,
plése
, s.f. (înv. și
reg
.)
1.
fel
,
gen
,
soi
,
categorie
,
clasă
.
2.
fel
de
mâncare
(
servit
la
masă
).
3.
latură
(a unei
figuri
geometrice
).
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR
|
definitia plasă
plásă (pláse),
s.f. –
1.
Împletitură
pentru
vînat
. –
2.
Împletitură
de
pescuit
. –
3.
(Înv.)
Limbă
de
cuțit
. –
4.
Rețea
,
gratii
. –
5.
Diviziune
administrativă
,
subprefectură
. –
6.
(
Rar
)
Tip
,
clasă
. – Mr.
plase
„
clasă
”. Sl.
plasa
„
bandă
, fîșie” (Cihac, II, 261; Conev 41). – Der.
plăsele
,
s.f. pl. (
mîner
) se
zice
mai
ales
despre
mînere
de
sabie
,
formate
din
două
părți
de
metal
sau de
lemn
între
care este
așezată
lama
(
sing
.
plăsea
,
var.
prăsea
, este
rar
);
plăsela
,
vb. (a pune
plăsele
). Odobescu
folosește
pe
plăsele
cu
sensul
de „
șild
,
siguranță
la
gura
cheii
”,
dar
e
exemplu
unic
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia plasă
a lua plasă / țeapă
expr.
a se
păcăli
, a se
fraieri
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia plasă
PLASÁ,
plasez
,
vb. I.
1.
Tranz. A
investi
bani
,
valori
etc.; a
aloca
. ♦ A
vinde
mărfuri
,
bunuri
; a
distribui
, a
repartiza
(în
schimbul
unei
sume
de
bani
).
2.
Tranz. A
spune
o
vorbă
la
timpul
sau la
locul
potrivit
(în
cursul
unei
discuții
).
3.
Tranz. și refl. A (se)
așeza
, a (se)
situa
într-un
anumit
loc
,
spațiu
etc. ♦ Tranz. A
procura
cuiva o
slujbă
, o
situație
(
bună
). ♦ Refl. A se
situa
pe o
poziție
; a
lua
atitudine
.
4.
Tranz. (
Sport
) A
trimite
, a
îndrepta
mingea
către
un
punct
determinat
. – Din fr.
placer
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia plasă
PLASÁ
vb.
1.
v.
amplasa
.
2.
v.
posta
.
3.
a (se) pune, a (se)
situa
.
(
Articolul
enclitic
se ~ după
nume
.)
4.
v.
clasa
.
5.
v.
investi
.
6.
v.
vinde
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia plasă
plasá
vb., ind. prez. 1 sg.
plaséz
, 3 sg. și pl.
plaseáză
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia plasă
A PLAS//Á ~éz
tranz.
1) A pune (printr-un
efort
special
) într-un
anumit
loc
(
realizând
o
intenție
).
~ într-un
post
. ~ o
minge
. 2)
(
sume
,
capitaluri
etc.)
A da ca
investiție
; a
investi
. 3)
(
mărfuri
,
bilete
etc.)
A da
contra
cost
sau
gratuit
. 4)
(
vorbe
,
replici
etc.)
A
spune
la
timpul
sau la
locul
potrivit
. 5) A
face
să
îmbrățișeze
o
meserie
, o
slujbă
. 6) A
băga
. /<fr.
placer
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia plasă
A SE PLAS//Á mă ~éz
intranz.
1):
~ pe o
anumită
poziție
(
sau
pe
poziția
cuiva)
a
susține
o
anumită
opinie
sau a
adopta
opinia
cuiva. 2)
(
despre
sportivi
)
A se
situa
într-un
anumit
mod
pe
teren
. /<fr.
placer
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia plasă
plasá (plaséz, plasát),
vb. – A
așeza
într-un
anumit
loc
. Fr.
placer
.
– Der.
plasament
,
s.n., din fr.
placement;
deplasa
,
vb., din fr.
déplacer
;
deplasat
,
adj. (înv., în
afara
locului
,
inoportun
);
plasator
,
s.m. (
persoană
care
plasează
spectatorii
la
locurile
lor
în
sălile
de
spectacol
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia plasă
PLASÁ
vb. I. tr.
1.
A
repartiza
pe cineva într-un
loc
anumit
, într-un
post
. ♦
refl.
A se
situa
pe o
anumită
poziție
.
2.
A
investi
(un
capital
) într-o
întreprindere
(
rentabilă
). ♦ A
vinde
mărfuri
. ♦ A
spune
ceva la
timp
, la
locul
potrivit
.
3.
A
trimite
mingea
într-un
loc
anumit
sau la un
anumit
jucător
. [P.i.
-
sez
. / < fr.
placer
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia plasă
PLASÁ
vb.
I. tr. 1. a
repartiza
pe cineva într-un
loc
anumit
, într-un
post
. 2. a
investi
(un
capital
) într-o
întreprindere
. ♢ a
vinde
mărfuri
. ♢ a
spune
ceva la
timp
, la
locul
potrivit
. 3. (
sport
) a
trimite
mingea
într-un
loc
anumit
sau la un
anumit
jucător
. II. refl. a se
situa
pe o
anumită
poziție
. (< fr.
placer
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia plasă
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK