Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția piedică definiție dex
piedică
găsește rime pentru
piedică
Cuvinte apropiate:
piedecă
,
piedică
,
piedici
,
predica
,
predică
PIÉDICĂ
,
piedici
, s.f.
1.
Factor
care
împiedică
realizarea
unui
țel
, care
stă
în
calea
unei acțiuni:
stavilă
,
obstacol
, impediment:
dificultate
,
greutate
. ♢
Loc
. vb.
A pune piedică
(sau
piedici
) = a
împiedica
. ♦
Mijloc
de a
face
pe cineva să
cadă
, împiedicându-l cu
piciorul
. ♢
Loc
. vb.
A(-i) pune (o) piedică
= a pune cuiva
piciorul
înainte
pentru
a-l
face
să se
împiedice
și să
cadă
. ♦ (
Rar
)
Greutate
în
vorbire
.
2.
(Concr.)
Unealtă
,
dispozitiv
,
instrument
folosit
pentru
blocarea
sau
încetinirea
mișcării
unui
sistem
tehnic
,
pentru
blocarea
unui
organ
mobil
al
acestuia
, la
sprijinirea
sau la
susținere
etc. ♦
Frânghie
sau
lanț
cu care se
leagă
picioarele
de
dinainte
ale
cailor
,
pentru
a-i
împiedica
să
fugă
când
sunt
lăsați
să
pască
.
3.
(
Bot
.; în
compusul
)
Piedica-
vântului
=
plantă
erbacee
din
familia
leguminoaselor
, cu
frunze
alungite
, cu
flori
liliachii
și
albăstrii
(
Lathyrus
hirsutus)
. [Var.:
piédecă
s.f.] – Din lat.
pedica
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia piedică
PIÉDICĂ
s.
1.
v.
opritoare
.
2.
(
reg
.)
pazvat
.
(~
pentru
caii
care
pasc
.)
3.
v.
dificultate
.
4.
obstacol
, (înv. și
reg
.)
împiedicare
, (fig.)
frână
.
(~ în
dezvoltarea
unui
proces
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia piedică
PIÉDICĂ
s. v.
cățel
,
cordenci
,
piedicuță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia piedică
piédică
s. f. (
sil
.
pie-
), g.-d.
art
.
piédicii
;
pl.
piédici
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia piedică
PIÉDI//CĂ ~ci
f.
1)
Factor
care
împiedică
realizarea
unei
acțiuni
;
stavilă
;
obstacol
;
impediment
;
baraj
;
barieră
. ♢
A pune ~ (
sau
~ci)
a) a
face
ca cineva să-și
piardă
echilibrul
(
folosind
în acest
scop
piciorul
); b) a
crea
greutăți
artificiale
în
realizarea
unui
scop
. 2)
Dispozitiv
menit
să
încetinească
sau să
blocheze
o
mișcare
.
~ la
războiul
de
țesut
. ♢ ~ la
căruță
talaghir
. 3)
Frânghie
sau
lanț
cu care se
leagă
picioarele
de
dinainte
ale
cailor
ca să nu se
ducă
departe
,
când
sunt
scoși
la
păscut
. [G.-D.
piedicii
;
Sil
.
pie-
] /<lat.
pedica
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia piedică
piédică (piédici),
s.f. –
1.
Frînghie sau
lanț
cu care se
leagă
picioarele
dinainte
ale
cailor
pentru
a-i
opri
să
fugă
. –
2.
Obstacol
,
stăvilar
. –
3.
Dificultate
,
nevoie
. –
4.
Oprire
a cuiva cu
piciorul
. –
5.
Panglică
sau
cordon
cu care se
leagă
picioarele
morților
. –
6.
Frînă. –
7.
Siguranță
la
armele
de
foc
. –
8.
Cureaua
cizmarului
. –
9.
Frîna de la
războiul
de
țesut
. – Var.
piedică,
piedecă
.
Mr.
k’adică,
megl.
pędică.
Lat.
pĕdĭca
(Pușcariu 1306;
Candrea
-
Dens
., 1176; REW 6347), cf. it.
piedica
(calabr.
pédica, pedacchia
), prov.
petge,
fr.
piège,
gal
.
pega,
astur.
pielga,
alb
.
pengë
, ngr. (πεδοῦϰλα). – Der.
piedicuță
, s.f. (
talpa
-
ursului
,
Lycopodium
clavatum
). – Cf.
împiedica
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia piedică
PIÉDICI
s. pl. v.
cătușe
,
fiare
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia piedică
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK