Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția peziza definiție dex
peziza
găsește rime pentru
peziza
Cuvinte apropiate:
peziza
URÉCHE,
urechi
, s.f.
I. 1.
Fiecare
dintre
cele
două
organe
ale
auzului
și
echilibrului
,
așezate
simetric
de o
parte
și de
cealaltă
a
capului
omului
și
mamiferelor
,
alcătuite
dintr-o
parte
externă
,
una
mijlocie
și
una
internă
. ♢ Expr.
A fi
numai
urechi
sau
a-și
deschide
urechile
(
în
patru
) = a
asculta
foarte
atent
.
A-i
ajunge
cuiva la
ureche
sau
a
ajunge
la
urechea
cuiva
= (
despre
afirmații
,
zvonuri
,
știri
) a
deveni
cunoscut
,
știut
de cineva.
A-i
trece
cuiva
(
ceva
)
pe la
ureche
= a
auzi
un
lucru
numai
în
treacăt
,
neprecis
.
A-i
intra
cuiva
(
ceva
)
pe-o
ureche
și a-i
ieși
pe alta
(sau
pe
cealaltă
) = a nu
reține
ceea ce i se
spune
, a
trece
ușor
peste
cele
auzite
, a nu
asculta
sfaturile
primite
.
Tare
(sau
fudul
)
de
urechi
(sau
de-o
ureche
) =
surd
. ♦
Partea
externă
,
cartilaginoasă
,
vizibilă
a
urechii
(
I 1
);
pavilionul
urechii
,
auriculă
. ♢
Loc
. adv.
Până
peste
urechi
=
extrem
de...,
foarte
. ♢ Expr. (
A fi
)
într-o
ureche
= (a fi)
smintit
,
scrântit
,
țicnit
.
A i se
lungi
(cuiva)
urechile
(
de
foame
etc.) = a-și
pierde
răbdarea
așteptând
(să
mănânce
etc.), a
dori
foarte
mult
(ceva). ♢ Compuse: (
Bot
.)
urechea
-
babei
=
ciupercă
comestibilă
de
culoare
gălbuie
sau
trandafirie
pe
partea
exterioară
și
roșie
-
portocalie
pe
partea
interioară
;
urechiușă
(
Peziza
aurantia
);
urechea
iepurelui
=
a)
numele
mai
multor
specii
de
plante
erbacee
din
familia
umbeliferelor
, cu
flori
galbene
sau
galbene
-
aurii
(
Bupleurum
);
b)
plantă
erbacee
din
familia
labiatelor
, cu
tulpina
și
frunzele
păroase
, cu
florile
roz
(
Stachys
lanata
);
urechea
-
porcului
=
plantă
erbacee
meliferă
din
familia
labiatelor
, cu
tulpina
păroasă
și
ramificată
în
partea
superioară
, cu
frunzele
ovale
și
dințate
și cu
flori
mici
,
albăstrui
-
violete
(
Salvia
verticillata
);
urechea
-
șoarecelui
= nu-
mă
-
uita
;
urechea
-
ursului
=
plantă
erbacee
cu
frunze
cărnoase
,
ovale
,
ușor
dințate
,
dispuse
în
formă
de
rozetă
și cu
flori
galbene
(
Primula
auricula
).
2.
Fig.
Facultatea
de a
auzi
;
simțul
auzului
;
auz
. ♢ Expr.
A avea
ureche
(
muzicală
) = a avea
facultatea
de a
percepe
just
(și de a
reproduce
în
mod
exact
)
sunetele
muzicale
.
A
cânta
după
ureche
= a
reproduce
o
melodie
după
auz
,
fără
a
folosi
partitura
.
II.
(Pop.)
Organul
respirator
al
peștilor
;
branhie
.
III.
P.
anal
.
1.
Gaura
acului
(prin care se
petrece
ața
sau
sfoara
). ♢ Expr.
A
scăpa
ca prin
urechile
acului
= a
scăpa
cu
mare
greutate
, în
mod
miraculos
dintr-o
situație
dificilă
.
2.
Cheotoarea
de
piele
sau de
pânză
care se
coase
la
marginea
posterioară
de
sus
a
ghetelor
sau a
cizmelor
, cu
ajutorul
căreia
se
trage
încălțămintea
în
picior
.
3.
Toartă
;
inel
,
belciug
. ♦
Proeminență
în
formă
de
cârlig
la
capătul
de
sus
al
leucii
carului
, de care se
sprijină
lanțul
sau
veriga
care
leagă
loitrele
de
leucă
. ♦
Ochi
, laț,
juvăț
la
capătul
ștreangului
;
valul
ștreangului
.
4.
(La pl.)
Porțiune
ieșită
în
afară
dintr-o
lucrare
de
zidărie
,
amenajată
pentru
a
ușura
fixarea
unui
toc
de
fereastră
sau de
ușă
,
pentru
a
susține
un
ornament
etc. – Lat.
oricla
(=
auricula
).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia peziza
URÉCHE
s. v.
branhie
,
măsea
,
opercul
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia peziza
URÉCHE
s.
1.
(ANAT.)
auriculă
,
pavilionul
urechii
, (
rar
)
pâlnie
,
scoică
.
2.
v.
auz
.
3.
v.
toartă
.
4.
gaură
, (prin Transilv.)
toartă
.
(~ la
acul
de
cusut
.)
5.
(
BOT
.)
urechea
-
babei
(Peziza
aurantia
)
=
urechiușă
, (
reg
.)
babă
;
urechea
-
iepurelui
(
Bupleurum
rotundifolium
)
= (
reg
.)
lăutoare
,
urechelniță
,
ureche
-
tătărască
;
urechea
-
porcului
(
Salvia
verticillata
)
= (
reg
.)
jaleș
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia peziza
uréche
s. f.,
art
.
uréchea
,
g.-d.
art
.
uréchii
;
pl.
uréchi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia peziza
URÉCH//E
1
~i
f
.
I
. 1) (
la
om
și la
animale
)
Organ
-
pereche
al
auzului
,
situat
(
simetric
) pe
partea
laterală
a
capului
. ♢
Până
peste
~i
foarte
mult
.
A
trage
cu ~ea
a
asculta
pe
furiș
,
neobservat
de
nimeni
.
A-i
intra
pe o ~ și a-i
ieși
pe alta
a
uita
repede
cele
auzite
; a nu da (nici o)
atenție
spuselor
cuiva.
A-i
rupe
cuiva ~ile
a
pedepsi
pe cineva, trăgându-l de
urechi
.
A se
face
într-o ~
a se
preface
nebun
; a fi
neserios
.
A-i
roade
cuiva ~ile
a-i
spune
cuiva
mereu
același
lucru
.
A fi
numai
~i
a
asculta
foarte
atent
.
A
ajunge
la ~ea
(
sau
~ile
)
cuiva
a
afla
ceva
ținut
în
secret
. 2)
Capacitate
de a
auzi
;
auz
♢
A avea ~
muzicală
a avea
capacitatea
de a
memora
și
reproduce
cu
ușurință
sunete
muzicale
,
melodii
.
A fi
fudul
de ~i
(
sau
de o ~
) a nu
auzi
bine
. 3)
pop
.
Organ
de
respirație
la
animalele
acvatice
;
branhie
.
II
. (
în
îmbinări
ce
denumesc
plante
):
~ea-
babei
ciupercă
comestibilă
de
culoare
galbenă
-
portocalie
, cu
margini
văluroase
,
ridicate
în
sus
;
urechiușă
.
~ea-
iepurelui
a)
plantă
erbacee
cu
tulpina
erectă
,
ramificată
, cu
frunze
ovale
și cu
flori
galbene
,
dispuse
în
umbele
;
urechelniță
; b)
plantă
erbacee
decorativă
, cu
frunze
înguste
,
păroase
,
dințate
pe
margini
, și cu
flori
roșii
sau
roz
,
dispuse
în
formă
de
ciorchine
.
~ea-
ursului
plantă
erbacee
cu
tulpina
erectă
,
ramificată
,
având
frunze
dințate
,
rotunjite
la
vârf
, și
flori
galbene
,
dispuse
în
umbele
unilaterale
.
~ea-
șoarecelui
plantă
erbacee
decorativă
, cu
tulpina
erectă
,
puțin
ramificată
,
având
frunze
înguste
, nezimțate, și
flori
mici
,
albastre
,
albe
sau
roșii
.
~ea-
porcului
plantă
erbacee
decorativă
semilemnoasă
, cu
tulpina
erecta
,
ramificată
,
păroasă
,
având
frunze
alungite
,
zimțate
și
flori
albăstrui
-
violete
. [G.-D.
urechii
]
/<lat.
oricla
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia peziza
URÉCH//E
2
~i
f
. 1)
Gaură
sau
adâncitură
de
dimensiuni
reduse
(
corespunzătoare
cu
volumul
obiectului
),
făcută
cu
scopuri
diferite
în
anumite
obiecte
.
~ea
acului
. 2)
Obiect
de care se
poate
apuca
sau cu
ajutorul
căruia
se
poate
fixa
ceva.
~ea
cizmei
. [G.-D.
ure-chii]
/<lat.
oricla
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia peziza
URECHIÚȘĂ,
urechiușe
, s.f.
1.
Diminutiv
al lui
ureche
.
2.
Ciupercă
comestibilă
cu
pălăria
în
formă
de
pâlnie
de
culoare
galbenă
-
portocalie
sau
roșcată
(
Cantharellus cibarius
). ♦ (
Bot
.)
Urechea
-
babei
.
3.
(Pop.)
Colțunași
umpluți
cu
carne
, care se
fierb
în
supă
. –
Ureche
+ suf.
-
ușă
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia peziza
URECHIÚȘĂ
s.
(
BOT
.; Peziza
aurantia
)
urechea
-
babei
, (
reg
.)
babă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia peziza
URECHIÚȘĂ
s. v.
burete
-
galben
,
urechelniță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia peziza
urechiúșă
s. f., g.-d.
art
.
urechiúșei
;
pl.
urechiúșe
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia peziza
URECHIÚȘ//Ă ~e
f
.
Ciupercă
comestibilă
de
culoare
galbenă
-
portocalie
, cu
margini
văluroase
,
ridicate
în
sus
;
urechea
-
babei
. /
ureche
+ suf. ~
ușă
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia peziza
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK