Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția permanentei definiție dex
permanentei
găsește rime pentru
permanentei
PERMANÉNT, -Ă,
permanenți
, -te,
adj. Care
există
, care
durează
mereu
sau
mult
timp
fără
a se
schimba
, care se
petrece
fără
întrerupere
;
necontenit
,
neîntrerupt
. ♢
Ondulație
permanentă
(și
substantivat
, n.) =
ondulație
a
părului
făcută
printr-un
procedeu
special
,
pentru
a se
menține
mai
multă
vreme
.
Păr
permanent
(și
substantivat
, n.) =
păr
cu
ondulație
permanentă
. ♦ Care
funcționează
neîntrerupt
o
perioadă
de
timp
determinată
,
exercitând
anumite
atribuții
.
Comisie
permanentă
.
♦ (
Despre
salariați
) Care este
angajat
definitiv
în
schema
unei
întreprinderi
sau
instituții
sau care este
asimilat
salariaților
din
schemă
. ♢
Armată
permanentă
=
armată
întreținută
neîntrerupt
de un
stat
prin
recrutări
periodice
. ♦ (În
vechea
armată
) Care
presta
serviciul
militar
fără
întrerupere
. – Din fr.
permanent
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia permanentei
PERMANÉNT
adj., adv.
1.
adj. v.
stabil
.
2.
adj. v.
constant
.
3.
adj. v.
continuu
.
4.
adv. v.
continuu
.
5.
adv. v.
întotdeauna
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia permanentei
Permanent
≠
efemer
,
sezonier
,
temporar
,
trecător
,
vremelnic
,
provizoriu
,
schimbător
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia permanentei
permanént
adj. m., pl.
permanénți
;
f. sg.
permanéntă
, pl.
permanénte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia permanentei
permanént
s. n., pl.
permanénte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia permanentei
PERMANÉNT
1
~e
n.
Ondulație
a
părului
,
făcută
printr-un
procedeu
special
,
pentru
a se
menține
o
perioadă
îndelungată
. /<fr.
permanent
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia permanentei
PERMANÉN//T
2
~tă (~ți, ~te)
1) Care
există
fără
întrerupere
; cu
durată
lungă
;
neîntrerupt
;
continuu
.
Relații
~te.
2) Care
funcționează
în
permanență
.
Consiliu
~
. /<fr.
permanent
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia permanentei
PERMANÉNT, -Ă
adj.
1.
Stabil
;
neîntrerupt
;
statornic
,
imuabil
.
2.
Ondulație
permanentă
(și
s.n.
) =
ondulație
a
părului
făcută
printr-un
procedeu
special
și care se
menține
mult
timp
. [< fr.
permanent
, cf. lat.
permanere
– a
rămâne
mereu
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia permanentei
PERMANÉNT, -Ă
adj.
1.
stabil
,
neîntrerupt
;
statornic
,
imuabil
. 2.
ondulație
~
ă
(și s. n.) = odulație a
părului
făcută
printr-un
procedeu
special
și care se
menține
mult
timp
. (< fr.
permanent
, lat.
permanens
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia permanentei
PERMANÉNȚĂ,
permanențe
,
s.f.
1.
Stare
,
însușire
a unui
lucru
, a unei
acțiuni
, a unui
fenomen
care
durează
fără
întrerupere
; (
calitate
a) ceea ce este
durabil
,
permanent
;
caracter
permanent
;
durată
lungă
a
anumitor
lucruri
,
fenomene
etc. ♢
Loc
. adv.
În
permanență
=
fără
întrerupere
, în
mod
permanent
;
mereu
.
2.
(Concr.)
Organ
sau
serviciu
însărcinat
la
anumite
instituții
sau
întreprinderi
cu
asigurarea
funcționării
permanente
a unor
secții
(de
obicei
a celor care
lucrează
cu
publicul
). – Din fr.
permanence.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia permanentei
permanénță
s. f., g.-d.
art
.
permanénței;
pl.
permanénțe
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia permanentei
PERMANÉNȚ//Ă ~e
f.
1)
Caracter
permanent
;
continuitate
. ♢
În ~
fără
întrerupere
;
continuu
;
neîncetat
. 2)
(la unele
întreprinderi
sau
instituții
)
Secție
care
funcționează
permanent
. /<fr.
pemanence
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia permanentei
PERMANÉNȚĂ
s.f.
Durată
constantă
,
neîntreruptă
a unui
lucru
; neîntrerupere;
statornicie
. ♦
În
permanență
=
permanent
,
fără
întrerupere
. ♦
Birou
,
serviciu
în unele
întreprinderi
care
funcționează
fără
întrerupere
. [Cf. fr.
permanence
, it.
permanenza
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia permanentei
PERMANÉNȚĂ
s. f.
însușire
a unui
lucru
, a unei
acțiuni
etc. de a fi
permanent
(
ă
). o în ~ =
permanent
,
continuu
. ♢
birou
,
serviciu
în unele
întreprinderi
care
funcționează
fără
întrerupere
. (< fr.
permanence
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia permanentei
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK