definiția parii definiție dex

parii

găsește rime pentru parii
Cuvinte apropiate: parai, pari, paria, paria, paric, parie, parin, parini, parip, paris, pariș, pariu, paroi, paroi, parși, pări, părti, părți, părui, pârăi, pârâi, pârci (s.n.), pârci (vb.), pârci (s.m.), pârî, pârli, pârlii, prii

PAR2, -Ă,

pari, -e, adj. (Despre numere întregi, puteri etc.) Divizibil cu numărul doi. – Din lat. par.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia parii

PAR1,

pari, s.m. 1. Bucată de lemn lungă și (relativ) groasă, de obicei ascuțită, folosită mai ales ca element de susținere, de fixare etc. în diferite construcții sau ca pârghie, ca ciomag etc. ♢ Loc adv. Cu parul = cu forța, silit. ♢ Expr. A-i da (cuiva) cu parul în cap = a bate foarte tare (pe cineva); p. ext. a împiedica (pe cineva) să promoveze, să acționeze etc. Parcă mi-a (sau ți-a, i-a etc.) dat cu parul în cap, se spune când cineva a primit pe neașteptate o veste neplăcută. A (i) se apropia funia de par = a) a fi bătrân, aproape de moarte; b) a se apropia un anumit termen (pentru îndeplinirea presantă a ceva); a se apropia deznodământul. 2. Cracă groasă de copac. ♢ Par de oale = prepeleac (pentru vase, oale). – Lat. palus.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia parii

PAR

s. 1. prăjină, (pop.) prepeleac, (reg.) beldie, paliță, pătăchie, prăștinaș, prăștină, rudă, (Olt.) colvă, dârjală, (Transilv.) palțău, (înv.) șiric. (L-a lovit cu un ~.) 2. parmac, (înv. și pop.) pociumb, (pop.) șarampoi, (reg.) verdete, (Maram.) șaranț, (Maram., Transilv., Ban. și Olt.) șteamp, (Olt., Ban. și Transilv.) ștenap. (~ la un gard.) 3. v. stâlp.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia parii

Par

≠ impar
Dictionar: Dictionar de antonime | definitia parii

par

adj. m., pl. pari; f. sg. páră, pl. páre
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia parii

par

s. m., pl. pari
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia parii

PAR1 ~i

m. 1) Bucată din tulpina sau din ramurile mai groase ale unui copac, ascuțită la un capăt, care se bate în pământ, servind ca element de fixare sau de susținere. ♢ A i se apropia (sau a i se strânge) funia de (sau la) ~ v. FUNIE. 2) Băț gros folosit în diferite scopuri (ca pârghie, ciomag etc.). ♢ Cu ~ul în mod forțat; cu de-a sila. /<lat. palus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia parii

PAR2 ~ă (~i, ~e)

(despre numere întregi) Care este divizibil cu doi. /<lat. par
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia parii

par (pári),

s.m. – Băț, stîlp, nuia. – Mr., megl. par. Lat. pālus (Pușcariu 1260; Candrea-Dens., 1324; REW 6182), cf. alb. palë, it., sp. palo, fr. pieu, cat. pal, port. pao, ngr. παλοῦϰι. – Der. împăra, vb. (a bate pari; a trage în țeapă; refl., a se lovi, a se înțepa cu un par), pe care Candrea-Dens., 1325; Densusianu, Rom., XXXIII, 70 și DAR îl derivă direct din lat. impālāre; părui, vb. (a bate pari).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia parii

PAR

adj. (Mat.; despre numere întregi, puteri etc.) Divizibil cu doi. ♦ (Despre funcții) Care nu-și schimbă valoarea atunci când argumentul își schimbă semnul. [< lat. par].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia parii

PAR1-

pref. „prin”. (< fr. par)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia parii

PAR2, -Ă

adj. (mat.; despre numere întregi, puteri etc.) divizibil cu 2. ♢ (despre funcții) care nu-și schimbă valoarea atunci când argumentul își schimbă semnul. (< lat. par)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia parii

-PAR3(Ă)

elem. „care naște, care produce”. (< fr. -pare, cf. lat. parere, a zămisli)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia parii

párie1,

párii, s.f. (înv.) copie (după un act).
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR | definitia parii

párie2,

párii, s.f. (reg.) încheiere a unui pariu; pariere.
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR | definitia parii

PÂR1

interj. (Adesea pronunțat cu „r” prelungit) Cuvânt care imită zgomotul sau trosnetul produs de un corp solid care se rupe sau se despică, de arderea lemnelor, de presiunea exercitată asupra zăpezii etc. – Onomatopee.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia parii

PÂR2,

pâri, s.m (Reg.) Cel care pârăște; pârâș, reclamant. – Din pârî (derivat regresiv).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia parii

pâr/pârrr

interj.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia parii

pâr

s. m., pl. pâri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia parii

PÂR

interj. (se folosește, prelungit sau repetat, pentru a reda sunetul produs de un corp tare când acesta crapă, se rupe sau se despică). /Onomat.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia parii

PẤRĂ,

pâre, s.f. 1. Plângere făcută împotriva cuiva; reclamație. ♦ Acuzație, învinuire. 2. Denunț. 3. Calomnie, defăimare; clevetire, bârfeală. 4. (Înv. și reg.) Proces, judecată. [Pl. și: pâri] – Din pârî (derivat regresiv).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia parii

PÂRĂ

s. v. acțiune, acuzare, acuzație, animozitate, bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cauză, ceartă, cleveteală, clevetire, clevetit, conflict, defăimare, denigrare, denunț, denunțare, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discreditare, discuție, disensiune, dispută, divergență, gâlceavă, învinovățire, învinuire, învrăjbire, judecată, litigiu, neînțelegere, plângere, ponegreală, ponegrire, proces, reclamație, șoaptă, vrajbă, zâzanie.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia parii

pâră

s. f., g.-d. art. pârei; pl. pâre
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia parii

PÂR//Ă ~e

și ~i f. 1) Informare a unor organe sau persoane în drept despre comiterea unei infracțiuni; denunț. 2) înv. Proces judiciar. [G.-D. pârei] /v. a pârî
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia parii

pîr

interj. – Imită trosnetul, zgomotul unei lovituri, pocnitura unui lemn uscat etc. Creație expresivă, cf. hîr, mîr, bîr, cîr, pîrț. – Der. pîrîi, vb. (a pocni, a trosni, a arde cu scîntei); pîrîit, s.n. (pocnet, trosnet); pîrîitoare, s.f. (morișcă; specie de lăcustă, Psophus stridulus), cf. cîrîitoare; pîrîitură, s.f. (trosnet); pîrîi, vb. (a trosni, a pocni).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia parii
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar