definiția onomatopee definiție dex

onomatopee

găsește rime pentru onomatopee
Cuvinte apropiate: onomatopee, onomatopee

ONOMATOPÉE

, onomatopee, s.f. Cuvânt care, prin elementele lui sonore, imită sunete, zgomote etc. din natură; cuvânt imitativ. [Pr.: -pe-e. – Pl. și onomatopei] – Din fr. onomatopée.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia onomatopee

ONOMATOPÉE

, onomatopee, s.f. Cuvânt care, prin elementele lui sonore, imită sunete, zgomote etc. din natură; cuvânt imitativ. [Pr.: -pe-e. – Pl. și onomatopei] – Din fr. onomatopée.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia onomatopee

ONOMATOPÉE

s. (LINGV.) cuvânt imitativ.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia onomatopee

ONOMATOPÉE

s. (LINGV.) cuvânt imitativ.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia onomatopee

onomatopée

s. f., art. onomatopéea, g.-d. art. onomatopéei; pl. onomatopée
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia onomatopee

onomatopée

s. f., art. onomatopéea, g.-d. art. onomatopéei; pl. onomatopée
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia onomatopee

ONOMATOPÉE

f. lingv. Cuvânt care, prin forma lui sonoră, imită sunete sau zgomote din natură; cuvânt imitativ. [Art.: onomatopeea; G.-D. onomatopeei] /<fr. onomatopée
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia onomatopee

ONOMATOPÉE

f. lingv. Cuvânt care, prin forma lui sonoră, imită sunete sau zgomote din natură; cuvânt imitativ. [Art.: onomatopeea; G.-D. onomatopeei] /<fr. onomatopée
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia onomatopee

ONOMATOPÉE

s.f. Cuvânt care, prin elementele lui sonore, imită anumite sunete din natură. [Pron. -pe-e, pl. invar. / < fr. onomatopée, cf. gr. onomatopoia < onoma – nume, poiein – a face].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia onomatopee

ONOMATOPÉE

s.f. Cuvânt care, prin elementele lui sonore, imită anumite sunete din natură. [Pron. -pe-e, pl. invar. / < fr. onomatopée, cf. gr. onomatopoia < onoma – nume, poiein – a face].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia onomatopee

ONOMATOPÉE

s. f. cuvânt care, prin elementele lui sonore, imită anumite sunete din natură. (< fr. onomatopée)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia onomatopee

ONOMATOPÉE

s. f. cuvânt care, prin elementele lui sonore, imită anumite sunete din natură. (< fr. onomatopée)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia onomatopee
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar