Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția observatori definiție dex
observatori
găsește rime pentru
observatori
Cuvinte apropiate:
observator
,
observatoriu
OBSERVATÓR
1
,
observatoare
,
s.n.
1.
(Mai
ales
în
sintagma
observator
astronomic
)
Clădire
special
amenajată
pentru
observații
științifice
asupra
corpurilor
cerești
,
fenomenelor
astronomice
,
meteorologice
etc.;
instituția
aflată
în această
clădire
.
2.
Loc
,
amplasament
special
amenajat
de unde se
pot
observa
cele
ce se
află
sau se
întâmplă
pe o
mare
distanță
în
jur
și unde se
pot
adăposti
oamenii
și
instrumentele
necesare
observației
. – Din lat.
observatorium,
fr.
observatoire,
germ.
Observatorium.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia observatori
OBSERVATÓR
2
, -OÁRE,
observatori, -
oare
,
s.m. și f., adj.
1.
S.m. și f.
Persoană
care
observă
,
cercetează
sau
studiază
ceva. ♦
Persoană
cu
spirit
de
observație
. ♦
Reprezentant
al unui
stat
sau al unei
organizații
internaționale
care
participă
la
lucrările
unor
conferințe
sau
organisme
internaționale
,
fără
drept
de
vot
și de
semnătură
a
documentelor
întocmite
de
acestea
,
dar
uneori
cu
dreptul
de a
participa
la
discuții
. ♦
Militar
care
execută
observarea
asupra
inamicului
.
2.
Adj. Care
observă
,
scrutează
;
pătrunzător
,
perspicace
.
3.
Adj. Prin care se
atrage
cuiva
atenția
asupra
unui
abuz
de
serviciu
,
asupra
unei
greșeli
etc.
săvârșite
.
Notă
observatoare
.
– Din fr.
observateur,
lat.
observator
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia observatori
OBSERVATÓR
adj.
ager
,
clarvăzător
,
iscoditor
,
pătrunzător
,
perspicace
,
scormonitor
,
scrutător
,
sfredelitor
,
străbătător
,
subtil
, (livr.)
penetrant
,
sagace
, (fig.)
ascuțit
.
(Un
spirit
~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia observatori
observatór
(
persoană
) s. m., adj. m., pl.
observatóri;
f. sg. și pl.
observatoáre
,
g.-d. sg.
art
.
observatoárei
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia observatori
observatór
(astron.) s. n., pl.
observatoáre
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia observatori
OBSERVAT//ÓR
1
~oáre
n.
1)
Instituție
științifică
care
efectuează
observații
astro
-nomice,
geofizice
și
meteorologice
și
analizează
rezultatele
lor
. 2)
Clădire
amenajată
cu in-stalații
speciale
pentru
observații
. 3)
Loc
special
amenajat
la
înălțime
, de unde se
pot
face
observații
la o
anumită
distanță
în
jur
. /<lat.
observatorium,
fr.
observatoire
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia observatori
OBSERVAT//ÓR
2
~oáre (~óri, ~oáre)
m.
și f
.
Persoană
care este
însărcinată
să
observe
, să
supravegheze
ceva. /<lat.
observa
-
tor
,
fr.
observateure
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia observatori
OBSERVATÓR, -OÁRE
adj.
1.
Care
observă
,
scrutează
. ♦
Perspicace
,
pătrunzător
.
2.
Prin care se
atrage
cuiva
atenția
asupra
unor
abuzuri
,
greșeli
etc.
săvârșite
. //
s.m. și f.
Cel care are
misiunea
să
observe
ceva, să
urmărească
ceva. ♦
Persoană
oficială
desemnată
de un
stat
sau de o
organizație
pentru
a
asista
la
lucrările
unei
conferințe
sau
ale
unor
organisme
internaționale
,
fără
drept
de
vot
și
fără
calitatea
de a-și
asuma
vreun
angajament
. ♦
Militar
care
execută
o
misiune
de
observare
(2). [Cf. fr.
observateur
, lat.
observator
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia observatori
OBSERVATÓR
s.n.
1.
(
Astr.
)
Local
special
amenajat
pentru
observarea
fenomenelor
astronomice
,
meteorologice
etc.;
instituția
aflată
în acest
local
.
2.
(
Mil
.
)
Loc
destinat
instalării
efectivului
însărcinat
cu
observarea
mișcărilor
și a
poziției
inamicului
. [Pl.
-
oare
. / cf. fr.
observoire
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia observatori
OBSERVATÓR
1
s. n.
1.
clădire
special
amenajată
pentru
observarea
fenomenelor
astronomice
,
meteorologice
etc. 2. (
mil
.)
loc
destinat
instalării
efectivului
însărcinat
cu
observarea
mișcărilor
și a
poziției
inamicului
. (< lat.
observatorium
, fr.
observatoire
, germ.
Observatorium
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia observatori
OBSERVATÓR
2
, -OÁRE
I.
adj.
1. care
observă
,
scrutează
. ♢ cu
spirit
de
observație
,
perspicace
,
pătrunzător
. 2. prin care se
atrage
cuiva
atenția
asupra
unor
abuzuri
,
greșeli
săvârșite
. II. s. m. f. 1. cel care are
misiunea
de a
observa
, de a
urmări
, a
studia
științific
un
fenomen
. 2. cel care
asistă
la un
eveniment
fără
a
participa
. III. s. m.. 1.
persoană
oficială
desemnată
de
stat
, de o
organizație
,
pentru
a
asista
la
lucrările
unei
conferințe
,
organisme
internaționale
,
fără
drept
de
vot
și
fără
calitatea
de a-și
asuma
vreun
angajament
. 2.
militar
care
execută
o
misiune
de
observare
(2). (< fr.
observateur
, lat.
observator
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia observatori
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK