definiția nominativului definiție dex

nominativului

găsește rime pentru nominativului

NOMINATÍV, -Ă,

nominativi, -e, s.n., adj. 1. S.n. Caz al flexiunii nominale a cărui funcție specifica este aceea de subiect și care este considerat forma de bază a substantivului. 2. Adj. (Fin.; în sintagma) Obligație nominativă = obligație care poartă înscris numele creditorului. – Din lat. nominativus, fr. nominatif.

Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia nominativului

NOMINATÍV

s., adj. 1. s. (GRAM.) (înv.) numitoare. 2. adj. v. nominal.

Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia nominativului

nominatív

adj. m., pl. nominatívi; f. sg. nominatívă, pl. nominatíve

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia nominativului

nominatív

s. n., pl. nominatíve

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia nominativului

NOMINATÍV¹ ~e

n. lingv. Caz la care stă, de obicei, subiectul și care răspunde la între-bările: cine? ce? /<lat. nominativus, fr. nominatif

Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia nominativului

NOMINATÍV² ~ă (~i, ~e)

1) Care servește pentru a numi; cu ajutorul căruia se numește. Funcție ~ă. 2) Care ține de nominație; propriu nominației. /<lat. nominativus, fr. nominatif

Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia nominativului

NOMINATÍV

s.n. Caz al declinării în care stau subiectul, apoziția și numele predicativ. ♢ Nominativ etic = formă de nominativ a pronumelui personal de persoana 2 sg., folosit într-o construcție în care, ca și în cazul dativului etic, se cere interlocutorului să participe afectiv la ceea ce se povestește. [Pl. -ve. / cf. lat. nominativus, fr. nominatif].

Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia nominativului

NOMINATÍV, -Ă

adj. Care conține un nume, nominal. ♢ (Fin.) Obligație nominativă = obligație pe care este scris numele creditorului. [< fr. nominatif].

Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia nominativului

NOMINATÍV, -Ă

I. adj. nominal (1). o (fin.) obligație ~ă = obligație pe care este scris numele creditorului. II. s. n. caz al declinării în care stau subiectul, apoziția și numele predicativ. (< lat. nominativus, fr. nominatif)

Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia nominativului

Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!

Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.

Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.

Curs valutar