Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția moratoriu definiție dex
moratoriu
găsește rime pentru
moratoriu
Cuvinte apropiate:
moratorie
,
moratoriu
,
oratoriu
MORATÓRIU, -IE,
moratorii
,
s.n., adj.
1.
S.n.
Amânare
pe o
anumită
perioadă
a
plății
datoriilor
unui
debitor
,
acordată
de o
instanță
judecătorească
înainte
sau după
ajungerea
lui în
stare
de
faliment
;
amânare
a
plății
datoriilor
publice
și
particulare
scadente
,
stabilită
prin
lege
, pe un
anumit
timp
.
2.
Adj. Care ține de moratoriu (
1
),
privitor
la un moratoriu; care
acordă
un
termen
de
plată
(
amânat
). ♢
Dobânzi
moratorii
=
dobânzile
pe care
urmează
să
le
plătească
cineva de la data
acordării
moratoriului
până la
achitarea
datoriilor
.
Daune
moratorii
=
despăgubiri
care se
acordă
creditorului
în
caz
de
întârziere
de
plată
a unei
obligații
și care se
calculează
din
momentul
trimiterii
somației
. – Din it.
moratorio,
lat.
moratorium,
germ.
Moratorium.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia moratoriu
moratóriu
adj. m., f.
moratórie
;
pl. m. și f.
moratórii
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia moratoriu
moratóriu
s. n. [
-riu
pron.
-riu
], pl.
moratórii
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia moratoriu
MORATÓR//IU
1
~ie (~ii)
Care
acordă
un
termen
de
plată
(
amânat
). /<it.
moratorio
, lat.
moratorium
, germ.
Moratorium
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia moratoriu
MORATÓR//IU
2
~ii
n.
Suspendare
a
plății
datoriilor
publice
sau
particulare
,
scadente
printr-o
dispoziție
guvernamentală
,
pentru
o
perioadă
anumită
(
război
,
crize
economice
,
calamități
naturale
etc.). /<it.
moratorio
, lat.
moratorium
, germ.
Moratorium
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia moratoriu
MORATÓRIU
s.n.
(În
economia
capitalistă
)
Amânare
de
plată
a
datoriilor
unui
debitor
,
acordată
de
instanțele
judecătorești
înainte
sau după
declararea
lui în
stare
de
faliment
;
amânare
cu
caracter
general
a
plății
datoriilor
publice
sau
particulare
,
acordată
prin
lege
. ♦
Amânare
legală
a
executării
obligațiilor
financiare
internaționale
determinată
de o
situație
excepțională
(
război
,
calamitate
,
criză
economică
etc.). [Pron.
-riu.
/ < germ.
Moratorium,
cf. fr., lat.
moratorium
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia moratoriu
MORATÓRIU, -IE
adj.
Care
acordă
un
termen
de
plată
; în
legătură
cu un moratoriu. ♢
Dobânzi
moratorii
=
dobânzi
socotite
de la data
acordării
moratoriului
până la
achitarea
datoriilor
;
daune
moratorii
=
despăgubiri
care se
acordă
în
caz
de
întârziere
de
plată
a unei
obligații
și care se
calculează
din
momentul
trimiterii
somației
. [Pron.
-riu.
/ cf. fr.
moratoire,
lat.
moratorius
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia moratoriu
MORATÓRIU, -IE
I.
adj.
referitor
la un moratoriu (II); care
acordă
un
termen
de
plată
. o
dobânzi
~ i =
dobânzi
socotite
de la data
acordării
moratoriului
până la
achitarea
datoriilor
;
daune
~ i =
despăgubiri
care se
acordă
în
caz
de
întârziere
de
plată
a unei
obligații
. II. s. n. (
jur
.)
dispoziție
legală
care
suspendă
provizoriu
executarea
unor
obligații
contractuale
sau
legale
,
stabilind
diverse
amânări
;
amânare
de
către
stat
în
situații
excepționale
a
stingerii
datoriilor
externe
sau
interne
. (< it.
moratoriu
, germ.
Moratorium
, lat.
moratorium
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia moratoriu
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK