Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția merite definiție dex
merite
găsește rime pentru
merite
Cuvinte apropiate:
merie
,
merit
,
merita
MÉRIT,
merite,
s.n.
Calitate
,
însușire
remarcabilă
care
face
pe cineva sau ceva să fie
vrednic
de
stimă
, de
laudă
, de
răsplată
;
valoare
,
virtute
. ♢
Loc
. adv.
Pe
merit
= pe
bună
dreptate
,
justificat
. – Din fr.
mérite.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia merite
MÉRIT
s. v.
valoare
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia merite
Merit
≠
meteahnă
,
neajuns
,
viciu
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia merite
mérit
s. n., pl.
mérite
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia merite
MÉRIT ~e
n.
1)
Calitate
deosebită
care
impune
respect
,
laudă
sau
recompensă
. 2)
Ansamblu
de
calități
intelectuale
sau
morale
. /<fr.
mérite
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia merite
MÉRIT
s.n.
Ceea ce
face
pe cineva
demn
de
stimă
, de
prețuire
, de
considerație
; ceea ce
face
ca un
lucru
să fie
folositor
și
valoros
. [Pl.
-te, -turi
. / < fr.
mérite
, it.
merito
, lat.
meritum
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia merite
MÉRIT
s. n.
calitate
(
deosebită
) care
face
pe cineva sau ceva
demn
de
stimă
, de
prețuire
;
valoare
. (< fr.
mérite
, lat.
meritum
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia merite
MERITÁ
,
mérit
, vb. I. Tranz. A fi
vrednic
de
răsplată
sau de
pedeapsă
potrivit
cu
faptele
sale
(
bune
sau
rele
); a avea
dreptul
să
primească
o
răsplată
(
bună
sau
rea
); a i se
cuveni
, a
meritarisi
. ♦ A
justifica
, a
îndreptăți
prețuirea
,
interesul
sau
grija
care i se
acordă
. ♦
Spec
. (
Despre
mărfuri
,
obiecte
de
schimb
) A
justifica
prețul
cerut
; a
face
, a
valora
. – Din fr.
mériter
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia merite
MERITÁ
vb.
1.
(înv.) a
învrednici
, a
meritarisi
.
(~
laudele
noastre
.)
2.
v.
face
.
3.
a i se
cuveni
.
(~ o
bătaie
!)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia merite
meritá
vb., ind. prez. 1 sg.
mérit
,
3 sg. și pl.
mérită
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia merite
A MERITÁ mérit 1.
tranz.
1)
(
avantaje
sau
inconveniente
)
A fi în
drept
să
obțină
sau să
sufere
(în
conformitate
cu
cele
înfăptuite
).
~
laudă
. ~ o
pedeapsă
. ~
respectul
. 2)
(
despre
acțiuni
,
lucruri
)
A
face
să fie
necesar
; a
necesita
; a
cere
; a
reclama
; a
comporta
.
Această
noutate
merită
confirmare
. 3)
A fi
demn
de a avea
alături
de
sine
(în
viață
). 2.
intranz.
A avea merite (într-un
anumit
domeniu
). /<fr.
mériter
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia merite
MERITÁ
vb. I. tr.
A i se
cuveni
, a fi
vrednic
de ceva. ♦ A avea
calități
, merite care
îndreptățesc
stima
,
prețuirea
cuiva. [P.i.
mérit
, 3,6
-
tă
. / < fr.
mériter
, it., lat.
meritare
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia merite
MERITÁ
vb. tr.
a fi
vrednic
de ceva; a i se
cuveni
. ♢ a
justifica
stima
,
prețuirea
,
interesul
. ♢ (
despre
mărfuri
) a
justifica
prețul
, a
valora
. (< fr.
mériter
, lat.
meritare
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia merite
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK