Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția mate definiție dex
mate
găsește rime pentru
mate
Cuvinte apropiate:
bate
,
câte
,
made
(engl.),
maje
,
mare
(apă),
mare
(amplu),
marte
,
mat
,
mata
,
mată
,
mate
,
mater
,
mațe
,
măre
,
mite
,
pate
MATÉ
s.
(
BOT
.;
Ilex
paraguayensis
)
yerba
mate.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia mate
MATÉ
s.m.
(
Bot
.
)
Arbust
originar
din
America
de
Sud
, din
ale
cărui
frunze
se
prepară
ceai
. [< fr.
maté
< cuv.
peruvian
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia mate
MATÉ
s. m.
arbust
originar
din
America
de
Sud
, cu
fructul
ca o
tigvă
, din
ale
cărui
frunze
se
prepară
ceai
. (< fr.
maté
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia mate
a cumpăra mâța în sac
expr.
1.
a
cumpăra
o
marfă
fără
a-i
verifica
, în
prealabil
,
calitatea
.
2.
a
accepta
un
lucru
/ o
idee
/ o
afacere
etc.
fără
o
verificare
prealabilă
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia mate
a fi pestriț la mațe
expr. (pop.)
1.
a fi
rău
la
suflet
.
2.
a fi
foarte
zgârcit
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia mate
a-i face cuiva mațele coadă de zmeu
expr. (intl.)
a
face
pe cineva să
piardă
într-un
fel
sau
altul
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia mate
COADA-MÂȚEI
s. v.
papanaș
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia mate
coáda-mâței
(
bot
.) s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia mate
coáda-mâței-de-báltă
(
bot
.) s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia mate
de stă mâța-n coadă
expr.
v.
de
spaimă
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia mate
ÎNCURCĂTURĂ DE MÁȚE
s. v.
ileus
,
ocluziune
intestinală
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia mate
ÎNCURCĂTURĂ DE MÁȚE
s. v.
ileus
,
ocluziune
intestinală
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia mate
încurcătură de mațe
expr. (pop.)
ocluzie
intestinală
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia mate
MAT
2
, -Ă,
mați
, -te,
adj.
1.
Care este
fără
luciu
,
fără
strălucire
;
șters
2
.
2.
(
Despre
sticlă
;
p.ext.
despre
obiecte
de
sticlă
) Care este
lipsit
de
transparență
.
3.
Fără
lumină
;
împâclit
,
acoperit
.
4.
Fig. (
Despre
sunete
) Care are
rezonanță
slabă
;
surd
,
înfundat
. – Din fr.
mat
,
germ.
matt.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia mate
MAT
1
s.n.
Situație
în
cadrul
unei
partide
de
șah
în care
regele
uneia
dintre
părți
,
fiind
atacat
, este
pus
în
imposibilitate
de a mai fi
apărat
, determinându-se
astfel
sfârșitul
partidei
. ♢ Expr.
A
face
(pe cineva)
mat
= a
învinge
(
categoric
) pe cineva (într-o
luptă
, într-o
dispută
etc.) ♦ (Cu
valoare
de
interjecție
)
Cuvânt
cu care se
anunță
această
situație
în
cursul
jocului
. – Din fr.
mat
,
germ.
Matt.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia mate
MAT
adj.
1.
v.
opac
.
2.
lăptos
.
(Un
geam
~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia mate
Mat
≠
strălucitor
,
străveziu
,
transparent
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia mate
mat
s. n., pl.
máturi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia mate
mat
adj. m., pl.
mați
;
f. sg.
mátă
,
pl.
máte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia mate
MAT
1
~ă (mați, ~e)
1) Care este
lipsit
de
luciu
;
fără
strălucire
. 2)
(
despre
sticlă
)
Care este
lipsit
de
transparență
;
fără
transparență
. 3)
(
despre
sunete
)
Care este
lipsit
de
sonoritate
;
fără
rezonanță
;
șters
;
surd
. /<fr.
mat
, germ.
matt
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia mate
MAT
2
n.
Situație
în
cadrul
unei
partide
de
șah
, în care
regele
uneia
dintre
părți
nu-și
poate
părăsi
locul
fără
a fi
prins
, determinându-se în
felul
acesta
sfârșitul
partidei
în
valoarea
părții
adverse
. /<fr.
mat
, germ.
Matt
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia mate
mat
s.n.
Final
la
jocul
de
șah
. Tc.
mat
(T. Papahagi,
GS,
VII
, 295), în
parte
prin
intermediul
fr.
mat
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia mate
MAT
s.n.
Situație
la
jocul
de
șah
în care
regele
uneia
dintre
părți
este într-o
poziție
în care nu mai
poate
fi
apărat
, determinându-se
astfel
sfârșitul
partidei
. ♢
A
face
(pe cineva)
mat
= a
câștiga
o
partidă
de
șah
contra
cuiva; (
fig.
) a pune (pe cineva) în
imposibilitate
de a mai
spune
sau de a mai
face
ceva. [< fr.
mat
, cf. germ.
matt
,
pers
.
mat
–
mort
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia mate
MAT, -Ă
adj.
Lipsit
de
luciu
;
șters
;
opac
. ♦ (
Fig.;
despre
sunete
)
Lipsit
de
rezonanță
. [< fr.
mat
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia mate
MAT
2
, -Ă
adj.
1.
lipsit
de
luciu
;
opac
. 2. (
despre
sunete
)
lipsit
de
rezonanță
. (< fr.
mat
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia mate
MAT
1
s. n.
(
șah
)
situație
în care
regele
uneia
dintre
părți
este într-o
poziție
în care nu mai
poate
fi
apărat
, determinându-se
astfel
sfârșitul
partidei
. ♦ a
face
(pe cineva) ~ = a) a
câștiga
o
partidă
de
șah
contra
cuiva; b) (fig.) a pune (pe cineva) în
imposibilitatea
de a mai
spune
sau de a mai
face
ceva. (< fr.
mat
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia mate
mátă
s. f., pl.
máte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia mate
MÁTĂ
s.f.
Produs
metalurgic
intermediar
între
minereul
brut
și
produsul
finit
. [< fr.
matte
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia mate
MÁTĂ
s. f.
produs
metalurgic
între
minereul
brut
și
produsul
finit
. (< fr.
matte
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia mate
MAȚ,
mațe,
s.n. (Mai
ales
la pl.)
1.
Intestin
1
. ♢ Expr.
A-i
chiorăi
(cuiva)
mațele
(de
foame
)
= a-i fi cuiva
foarte
foame
. ♢ Compuse: (Iht.)
mațe-
negre
=
scobar
; (fam.)
mațe-
goale
=
om
sărac
;
mațe-
pestrițe
=
om
rău
și
foarte
zgârcit
;
mațe-
fripte
=
a)
om
sărac
, care n-are nici ce
mânca
;
b)
om
rău
,
afurisit
;
c)
om
zgârcit
.
2.
(Pop.)
Tub
flexibil
(de
cauciuc
);
furtun
. – Lat.
matia.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia mate
MAȚ
s. v.
intestin
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia mate
maț
s. n., pl.
máțe
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia mate
MAȚ ~e
n. pop. (la
om
ș
i la unele
animale
)
Parte
a
aparatului
digestiv
în
formă
de
tub
cuprinsă
între
stomac
și
anus
;
intestin
. /<lat.
matia
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia mate
maț (máțe),
s.n. –
1.
(Pl., înv.)
Viscere
. –
2.
Intestin
. –
3.
Tub
flexibil
. – Mr.
mațu
, megl.
maț
(
ă
),
istr.
mǫțę
. Lat.
matia
(
Candrea
,
Revista
Ist
. Archeol.
,
VII
, 83; Pușcariu 1048;
Candrea
-
Dens
., 1070; REW 5412), cf. napol.
matsse,
sard
.
matssa
;
sing
.
refăcut
după
mațe
, pl.
normal
din
matia
›
*
mață
, cf. megl. (Byck-
Graur
36). – Der.
mățar
,
s.m. (vînzător de mațe);
măți
,
vb. refl. (Trans., a se
sforța
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia mate
MÁȚE
s. pl. v.
abdomen
,
adânc
,
adâncime
,
afund
,
burtă
,
fund
,
inimă
,
măruntaie
,
pântece
,
stomac
,
suflet
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia mate
máțe-frípte
s. m.
invar
.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia mate
máțe-frípte
s. m.
invar
.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia mate
máțe-goále
s. m.
invar
.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia mate
máțe-goále
s. m.
invar
.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia mate
MAȚE-NÉGRE
s. pl. v.
scobar
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia mate
MAȚE-NÉGRE
s. pl. v.
scobar
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia mate
máțe-négre
s. m.
invar
. (
sil
.
-gre
)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia mate
máțe-négre
s. m.
invar
. (
sil
.
-gre
)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia mate
máțe-pestríțe
s. m.
invar
.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia mate
máțe-pestríțe
s. m.
invar
.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia mate
MẤȚĂ,
mâțe,
s.f.
1.
(Pop.)
Pisică
;
p. restr.
puiul
(de
sex
feminin
al)
pisicii
. ♢ Expr.
A
prinde
(pe cineva)
cu
mâța
în
sac
= a
surprinde
, a
descoperi
pe cineva care
caută
să
înșele
, să
mintă
.
A
umbla
cu
mâța
în
sac
= a
umbla
cu
înșelăciuni
.
(A fi)
mâță
blândă
= (a fi)
prefăcut
,
ipocrit
,
fățarnic
.
Ca o
mâță
plouată
=
a)
abătut
,
descurajat
,
fără
chef
;
b)
rușinat
,
umilit
.
A
trăi
(sau
a se
înțelege
, a se avea
etc. cu cineva)
ca
mâța
cu
șoarecele
(sau
cu
șoarecii
, cu
câinele
)
= a fi în
relații
foarte
proaste
cu cineva. (
Reg
.)
A se
stupi
ca
mâțele
=
a)
a fi în
relații
foarte
proaste
cu cineva;
b)
a se
certa
, a se
insulta
.
A
trage
mâța
de
coadă
= a fi
strâmtorat
din
punct
de
vedere
material
, a o
duce
greu
, a fi
sărac
,
nevoiaș
.
A se
uita
ca
mâța
în
calendar
= a nu
pricepe
nimic
, a fi cu
totul
străin
de o
problemă
, de un
subiect
. (
Reg
.)
A
rupe
mâța
în
două
= a fi
voinic
,
energic
,
curajos
.
2.
(Depr.)
Epitet
dat
unui
animal
sau unui
om
slab
,
prăpădit
,
jigărit
.
3.
Nume
dat
unor
obiecte
,
instrumente
,
dispozitive
etc. cu care se
apucă
, se
prinde
, se
trage
sau se
fixează
ceva. –
Probabil
formație
onomatopeică
. Cf.
alb
.
mica
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia mate
MÂȚĂ
s. v.
ancoră
,
crăcană
,
patină
,
păpădie
,
pirostrie
,
pisică
,
potâng
,
tindeche
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia mate
mâță
s. f., g.-d.
art
.
mâței
;
pl.
mâțe
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia mate
MÂȚ//Ă ~e
f.
1)
pop.
Mamifer
carnivor
de
talie
mică
, cu
blană
netedă
, cu
ochi
ageri
(care
văd
și în
întuneric
),
foarte
sprinten
, cu
gheare
ascuțite
retractile
;
pisică
.
♢ A
trăi
ca ~a cu
câinele
a
trăi
în
dușmănie
; a nu se
împăca
.
A
umbla
cu ~a în
sac
a se
ocupa
cu
lucruri
necinstite
.
~a
blândă
zgârie
rău
se
spune
despre
oamenii
în
aparență
buni
, cu
înfățișare
inofensivă
,
dar
cu
fire
plină
de
venin
.
A
trage
~a de
coadă
a) a
duce
un
trai
greu
; b) a-și
îndeplini
obligațiile
cu
mare
greutate
,
anevoios
.
~
blândă
om
fățarnic
. 2)
Femela
motanului
și a unor
animale
sălbatice
(a
jderului
,
râsului
etc.). 3)
rar
Obiect
(
unealtă
,
instrument
,
dispozitiv
) cu care se
apucă
, se
trage
sau se
fixează
ceva. /Onomat.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia mate
mấță
sf
[At: ANON.
CAR
. / Pl:
mâțe
/ E: pbl fo cf
alb
mica
]
1
(Pop)
Pisică
(
Felis
domestica
).
2-3
(Prc)
Pui
(de
sex
feminin
) al
pisicii
.
4
(
Reg
; îcs)
(De-a)
mâța
oarbă
sau
de-a
mâța
Joc
de
copii
Si:
de-a
baba
oarba
.
5
(Pop; îcs)
(De-a)
mâța
și
șoarecele
Joc
de
copii
în care
jucătorii
sunt
așezați
în
cerc
,
iar
doi
dintre
ei, care
îndeplinesc
rolul
de
mâță
,
respectiv
de
șoarece
, se
fugăresc
în
jurul
cercului
.
6
(Pop; îcs)
mâța
de
vânzare
Joc
de
copii
la
priveghiul
mortului
, în care
unul
dintre
jucători
încearcă
, după un
anumit
sistem
, să
vândă
celorlalți
o
mâță
reprezentată
printr-o
lingură
.
7
(Pop; îcs)
mâța
popii
Joc
de
copii
nedefinit
mai
îndeaproape
.
8
(Fam;
îe
)
a fi
mâță
blândă
A fi
prefăcut
,
ipocrit
.
9
(Fam;
îe
)
a fi (ca o)
mâță
plouată
(sau
udă
) A fi
fără
chef
,
abătut
.
10
(Îae) A fi
rușinat
,
umilit
.
11
(
Reg
;
îe
) (
A
cumpăra
sau
a
lua
, a fi
etc.)
mâța
-n
sac
Se
spune
despre
un
lucru
pe care nu-l
poți
cunoaște
înainte
de a
intra
în
posesia
lui.
12
(Fam;
îe
)
A
umbla
(sau
a
prinde
pe cineva
)
cu
mâța
-n
sac
A
umbla
sau a
prinde
pe cineva cu
înșelăciuni
.
13
(Fam;
îe
)
A
trăi
(sau
a se
înțelege
etc.)
ca
mâța
cu
șoarecii
(sau
cu
șoarecele
ori
cu
câinele
) A fi în
relații
foarte
rele
unii
cu
alții
.
14
(
Reg
;
îe
)
A se
stupi
ca
mâțele
A nu se
înțelege
bine
.
15
(Îae) A se
certa
mahalagește
.
16
(Pop;
îe
)
A fi
învățat
ca
mâța
la
lapte
A fi
rău
învățat
.
17
(Îae) A avea un
obicei
prost
.
18
(
Reg
;
îe
)
A
păți
cinstea
mâței
la
oala
cu
smântână
A fi
bătut
.
19
(
Reg
;
îe
)
A se
învârti
ca
mâța
în
jurul
oalei
cu
smântână
A da
târcoale
unui
lucru
sau unei
ființe
care îi
place
.
20
(
Reg
;
îe
)
A
umbla
ca
mâța
pe
lângă
laptele
fierbinte
A
dori
ceva de care se
teme
.
21
(
Reg
;
îe
)
A se
învârti
ca
mâța
pe
lângă
blidul
cu
păsat
A
evita
să
spună
adevărul
.
22
(
Reg
;
îe
)
A
trăi
ca
mâța
pe
rogojină
A o
duce
rău
.
23
(Fam;
îe
)
A
trage
mâța
de
coadă
(sau
reg
.,
pe
rogojină
) A o
duce
greu
din
cauza
sărăciei
.
24
(
Reg
;
îe
)
A nu avea nici
mâța
la
casă
A fi
foarte
sărac
.
25
(
Reg
;
îe
)
A se
uita
ca
mâța
la
pește
A
privi
cu
lăcomie
.
26
(Fam;
îe
)
A se
uita
(sau
a se
pricepe
etc.)
ca
mâța
-n
calendar
A nu
pricepe
nimic
.
27
(
Reg
;
îe
)
Mătură
ca
mâța
Se
spune
despre
un
om
murdar
care își
ascunde
murdăriile
.
28
(Pfm;
îe
)
A se
spăla
ca
mâța
A se
spăla
superficial
.
29
(
Reg
;
îe
)
(
Taci
) să nu te
audă
(sau
că te
aude
)
mâța
Taci
, că
spui
minciuni
pe care
nimeni
nu
le
crede
nimeni
.
30
(Îae)
Bagă
de
seamă
ce
spui
.
31
(
Reg
;
îe
)
A
călca
în
urme
de
mâță
stearpă
A fi
îndrăgostit
.
32
(Fam;
îe
)
A
rupe
mâța
-n
două
A fi
voinic
.
33
(Îae) A fi
energic
,
hotărât
.
34
(Îae) A fi
vrednic
.
35
(
Reg
; îae) A se
învoi
la
preț
cu cineva.
36
(
Reg
;
îe
)
A se
face
mâță
A se
ghemui
ca o
pisică
la
pândă
.
37
(
Reg
;
îe
)
A-i
oua
și
mâța
A fi
om
norocos
.
38
(Pfm)
Persoană
vicleană
ca
pisica
,
ipocrită
.
39
(
Rar
; dep)
Cal
slab
,
prăpădit
Vz
gloabă
,
mârțoagă
.
40
(Îvr)
Blană
prelucrată
a
pisicii
.
41
(
Îr
; pgn)
Blană
prelucrată
a unor
animale
asemănătoare
cu
pisica
.
42
(
Reg
; lpl; gmț)
Cosițe
la
fete
.
43
(
Reg
;
îs
)
Mâță
sălbatică
Pisică
sălbatică
(
Felix
silvestris
).
44
(Înv;
îc
)
mâță
de
mare
Specie
de
șarpe
cu
coada
lungă
,
nedefinit
mai
îndeaproape
.
45
(
Reg
;
îc
)
mâța
-
popii
Omidă
mare
,
păroasă
,
colorată
pe
spate
în
negru
-
roșiatic
, din care
iese
fluturele
Arctia
caja
Si:
omidă
-
urs
.
46
(
Ent
;
reg
;
îac
)
Cantaridă
(
Lytta vesicatoria
).
47-48
(
Ent
;
reg
;
îac
)
Câinele
-
babei
(
Oniscus murarius
și
asellus
).
49
(
Ent
;
reg
;
îac
)
Scolopendră
(
Oniscus
scolopendra
).
50
(
Ent
;
reg
;
îac
)
Repede
(
Cicindela compestris
)
51
(Pop;
îe
)
A se da de-a
mâța
-
popii
A se da
peste
cap
, de-a
rostogolul
, de-a
berbeleacul
.
52
(
Bot
;
reg
)
Mâțișor
(
4
)
53
(
Bot
;
reg
)
Salcie
.
54-55
(Pgn; șhp)
Creangă
(
mică
).
56
(
Bot
;
reg
)
Barba
ursului
(
Equisetum
arvense
).
57
(
Bot
;
reg
)
Păpădie
(
Taraxacum
officinale
).
58
Mușchi
de pe
scoarța
copacilor
.
59
Rădăcină
aeriană
a
porumbului
.
60
(Trs;
Ban
)
Mâț
(
11
).
61
(
Reg
)
Botniță
pentru
vițel
.
62
(
Pes
;
reg
)
Ostie
.
63
(
Reg
)
Fiecare
dintre
cele
două
vârfuri
ale
scoabei
.
64
(
Reg
)
Mâner
al
cleștelui
de
tras
cercuri
la
butoaie
, la
putini
etc.
65
(
Reg
)
Clește
.
66
(Prc)
Cârlig
al
cleștelui
de
tras
cercuri
la
butoaie
, la
putini
etc.
67
(
Mar
)
Broască
în care se
fixează
sfredelul
.
68
(Înv)
Ancoră
de
navă
.
69
(Trs;
Ban
)
Cârlig
cu mai
multe
brațe
îndoite
și
ascuțite
la
vârf
, cu care se
prinde
și se
scoate
un
obiect
căzut
în
fântână
.
70
Dispozitiv
de
siguranță
,
prevăzut
cu un
fel
de
gheare
, care
servește
la
prinderea
automată
a
coliviei
dintr-o
mină
,
când
se
rupe
cablul
.
71
(
Reg
) Laț de
prins
păsări
.
72
(
Reg
)
Bucată
de
lemn
sau de
metal
care
prinde
căpriorii
unei
case
sau care
leagă
diverse
părți
componente
ale
unei
construcții
Vz
grindă
.
73
(
Mol
;
Buc
)
Cârlig
gros
de
fier
,
prins
într-o
coadă
de
lemn
, care
servește
la
rostogolitul
buștenilor
împinși
pe
uluc
.
74
(Trs;
Mol
)
Placă
de
fier
cu
unul
sau mai
mulți
colți
,
fixată
pe
fundul
ulucului
,
pentru
a
micșora
viteza
buștenilor
împinși
pe
uluc
.
75
(
Reg
)
Butuc
greu
,
prins
cu un
capăt
pe o
margine
a
ulucului
și cu
cellalt
sprijinit
pe
marginea
opusă
,
având
rolul
de a
micșora
viteza
buștenilor
împinși
pe
uluc
.
76
(Trs;
Mol
)
Tindeche
la
războiul
de
țesut
.
77
(Trs)
Oiște
.
78
(
Reg
)
Dispozitiv
în
formă
de
furcă
cu
două
coarne
,
aplicat
la
inima
căruței
sau a
carului
, care
împiedică
vehiculul
oprit
pe o
pantă
să de-a
înapoi
.
79
(
Reg
)
lanț
sau
curea
care
leagă
grindeiul
plugului
de
rotile
Si:
potâng
.
80
(Trs; Olt)
Cumpănă
de care se
leagă
stavila
joagărului
.
81
(Trs; Olt)
Dispozitiv
de
fier
, în
formă
de
furcă
, care
împinge
roata
dințată
a
joagărului
.
82
(Trs; Olt la
joagăr
) Grăunțar.
83
(Trs; Olt)
Coadă
a
furcii
joagărului
.
84
(Trs; Olt)
Roată
zimțată
a
joagărului
.
85
(Trs; Olt)
Fiecare
din
torțile
care
întind
pânza
joagărului
.
86
(Trs; Olt)
Fiecare
dintre
ghearele
de
fier
ale
joagărului
.
87
(Trs; Olt)
Jug
de
lemn
al
joagărului
.
88
(
Reg
)
Bucată
de
lemn
scobit
pe care se
învârtește
cepul
grindeiului
la
roata
morii
.
89
(Trs;
Mol
; mpl)
Patină
pentru
alunecat
pe
gheață
.
90
(
Reg
)
Placă
de
fier
cu
colți
ascuțiți
pe care
muncitorii
forestieri
și-o așează pe
talpa
încălțămintei
ca să nu
alunece
.
91
(
Reg
)
Cârlig
de
fier
cu
colți
, cu
ajutorul
căruia
muncitorii
de la
întreținerea
liniilor
electrice
sau de
telegraf
se
urcă
pe
stâlpi
.
92
(
Mar
)
Coșuleț
care are în
partea
superioară
un
cerc
prevăzut
cu
dinți
, cu care
pot
fi
prinse
cozile
fructelor
, la
cules
.
93
(
Reg
)
Grătar
pe care se
frige
carne
.
94
(Trs)
Pirostrie
pe care se pune un
vas
la
foc
.
95
(
Reg
)
Grătar
de
fier
care se pune pe
vatră
, sub
lemnele
care
ard
, cu
scopul
de a
le
face
să
ardă
mai
bine
.
96
(
Reg
)
Dig
de
proporții
reduse
.
97-98
(
Reg
)
Firidă
mică
făcută
în
peretele
cămării
Si: (
reg
)
mâțoacă(
3
)
.
99
(Pop;
art
.)
Dans
popular
nedefinit
mai
îndeaproape
.
100
(Pop;
art
.)
Melodie
după care se
execută
mâța
(99)
.
Dictionar: Micul dictionar academic - MDA
|
definitia mate
MÂȚĂ SĂLBÁTICĂ
s. v.
pisică
sălbatică
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia mate
YERBA MATÉ
s.
(
BOT
.;
Ilex
paraguayensis
)
mate.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia mate
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK