Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția magii definiție dex
magii
găsește rime pentru
magii
Cuvinte apropiate:
magic
,
magie
,
magni
,
mâgli
MAG,
magi
,
s.m.
Preot
la unele
popoare
orientale
din
antichitate
;
p.ext.
învățat
;
filozof
;
astrolog
;
vrăjitor
. ♦ (În
religia
creștină
)
Fiecare
dintre
cei
trei
regi
veniți
din
Orient
să se
închine
lui
Isus
la
nașterea
sa. ♦ Fig.
Sol
,
vestitor
. – Din sl.
magŭ.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia magii
MAG
s.
1.
v.
vrăjitor
.
2.
(
BIS
.)
(înv.)
vâlfă
.
(Cei
trei
~ de la
răsărit
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia magii
MAG
s. v.
astrolog
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia magii
MAG
s. v.
magnetofon
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia magii
mag
s. m., pl.
magi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia magii
MAG magi
m.
1)
(în
antichitate
)
Preot
la
popoarele
orientale
. 2)
Persoană
care
prezice
viitorul
(după
poziția
aștrilor
). 3)
fig.
Om
învățat
;
persoană
atotștiutoare
;
filozof
. 4)
Persoană
care
face
vrăji
;
vrăjitor
. 5)
(în
religia
creștină
)
Rege
mitic
despre
care se
spune
că
ar
fi
venit
din
orient
la Bethleem să se
închine
lui
Isus
Hristos
, la
nașterea
lui. 6)
fig.
Persoană
care
duce
sau
aduce
vești
;
vestitor
. /<sl.
magu
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia magii
mag (mági),
s.m. –
1.
Magician
. –
2.
Astrolog
,
sol
.., (
religie
)
rege
din
Orient
. – Mr.
mag
. Ngr. μάγος, cf. bg.
mag
; și, în
parte
, din lat.
magus
. – Der.
magie
(var. înv.
maghie
), s.f., din lat.
magia
,
gr. μαγεία, (
sec
. XVII) și,
modern
, din it.
maggia
, fr.
magie
;
magic
,
adj., din fr.
magique
;
maghicesc
, adj. (înv.,
magic
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia magii
MAGÍE,
magii,
s.f.
1.
Totalitatea
procedeelor
,
formulelor
,
gesturilor
etc. prin care
ar
putea
fi
invocate
anumite
forțe
supranaturale
spre
a
produce
miracole
;
practica
acestor
procedee
,
formule
etc.
2.
Fig.
Putere
irezistibilă
de
atracție
, de
fascinare
;
farmec
,
încântare
. – Din fr.
magie
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia magii
MAGÍE
s.
1.
v.
vrajă
.
2.
magie
albă
=
teurgie
.
3.
v.
farmec
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia magii
magíe
s. f.,
art
.
magía
,
g.-d.
art
.
magíei
;
pl.
magíi,
art
.
magíile
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia magii
MAGÍ//E ~i
f.
1)
Ansamblu
de
procedee
oculte
prin care se
crede
că se
pot
produce
fenomene
miraculoase
. 2)
fig.
Influență
puternică
,
incontestabilă
pe care o
exercită
arta
sau
natura
asupra
omului
. 3)
Ocupație
de
magician
. /<fr.
magie
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia magii
MAGÍE
s. f.
1.
complex
de
practici
prin care se
consideră
posibilă
acționarea
asupra
realității
înconjurătoare
cu
ajutorul
forțelor
supranaturale
;
vrăjitorie
. o ~
neagră
=
magie
propriu
-
zisă
care
apelează
la
puterea
demonilor
; ~
albă
=
arta
de a
produce
fenomene
naturale
care
par
miraculoase
. 2. (fig.)
putere
de
atracție
, de
fascinare
;
farmec
,
seducție
. (< fr.
magie
, lat.
magia
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia magii
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK