Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția istet definiție dex
istet
găsește rime pentru
istet
Cuvinte apropiate:
estet
,
iste
,
istea
,
ister
,
isteț
ISTÉȚ, -EÁȚĂ,
isteți
, -e
, adj.
Ager
(la
minte
),
deștept
,
iscusit
,
priceput
. ♦
Vioi
,
sprinten
. – Din sl.
istĩcĩ.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia istet
ISTÉȚ
adj.
1.
v.
îndemânatic
.
2.
v.
inteligent
.
3.
v.
sprinten
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia istet
Isteț
≠
bleg
,
greoi
,
neghiob
,
prost
,
prostănac
,
redus
,
tâmp
,
tont
,
molâu
,
molatic
,
mărginit
,
nătâng
,
năuc
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia istet
istéț
adj. m., pl.
istéți
;
f. sg.
isteáță
, pl.
istéțe
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia istet
IST//ÉȚ ~eáță (~éți, ~éțe)
Care
manifestă
agerime
a
minții
și
deșteptăciune
. /<sl.
istici
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia istet
istéț (isteáță),
adj. –
Ager
la
minte
,
deștept
,
iscusit
,
priceput
. Sl.
istĭcĭ
„
inculpat
”, cf. bg.
istec
„
reclamant
”,
rus
.
istec
„
creditor
” (Tiktin;
DAR
; Pușcariu,
Lr.,
358);
pentru
evoluția
semantică
, cf.
hoț
. Der. din sl.
istŭ
„
sigur
” (Miklosich,
Slaw. Elem.,
24; Miklosich,
Lexicon
,
271; Cihac, II, 151), pare mai
puțin
probabilă
. – Der.
isteție
(var.
istețime
, înv.,
istețeală
, isteciume
), s.f. (
iscusință
,
agerime
);
isteți
,
vb. (a
deveni
isteț).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia istet
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK