Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția inime definiție dex
inime
găsește rime pentru
inime
Cuvinte apropiate:
inie
,
inima
,
inimă
(pl. inime),
inimă
(pl. inimi),
nime
,
unime
a cânta de inimă albastră
expr.
a
cânta
melodii
triste
/
melancolice
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia inime
a-și călca pe inimă
expr.
a
face
ceva
împotriva
propriei
voințe
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia inime
cu inimă
expr. (
friz
.)
cu
ciupituri
, cu
zgârieturi
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia inime
ínima-Dómnului
s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia inime
ínima-pământului
s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia inime
ínima-scorpiónului
s. f. (
sil
.
-
pi
-o-
)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia inime
ÍNIMĂ
,
inimi
, s.f.
I. 1.
Organ
intern
musculos
central
al
aparatului
circulator
,
situat
în
partea
stângă
a
toracelui
, care are
rolul
de a
asigura
, prin
contracțiile
sale
ritmice
,
circulația
sângelui
în
organism
, la
om
și la
animalele
superioare
;
cord
1
. ♦
Piept
.
2.
(Pop.)
Stomac
,
burtă
,
pântece
,
rânză
. ♢ Expr.
A (mai)
prinde
(de)
inimă
= a
scăpa
de
senzația
de
slăbiciune
după ce a
mâncat
, a se (mai)
întrema
, a (mai)
căpata
putere
.
Pe
inima
goală
= cu
stomacul
gol
,
fără
a fi
mâncat
ceva.
A (se)
simți
greu
la
inimă
= a-i fi
greață
, a-i
veni
să
verse
.
3.
(La
cărțile
de
joc
)
Cupă
2
.
4.
Piesă
sau
organ
de
mașină
care are
formă
asemănătoare
cu o
inimă
(
I 1
).
II
. Fig.
1.
Inima
(
I 1
)
considerată
ca
sediu
al
sentimentelor
umane:
a)
(În
legătură
cu
bucurii
,
plăceri
)
I s-a
bucurat
inima
când
a
auzit
vestea
cea
bună
. ♢
Loc
. adv.
După
(sau
pe)
voia
(sau
pofta
)
inimii
= după
plac
,
nestingherit
,
cum
îi e
dorința
.
Cu
(sau
din)
toată
inima
sau
cu
dragă
inimă
= cu tot
sufletul
, cu
foarte
mare
și
sinceră
placere
. ♢ Expr.
A
râde
inima
în cineva
sau
a-i
râde
cuiva
inima
= a fi
bucuros
,
satisfăcut
,
mulțumit
.
A
unge
(pe cineva)
la
inimă
= a
face
(cuiva)
plăcere
; a
încânta
, a
bucura
(pe cineva).
Cât îi
cere
(cuiva)
inima
=
atât
cât
vrea
, cât
poftește
, cât are
plăcere
.
A-i
merge
(cuiva ceva)
la
inimă
= a-i
plăcea
(ceva)
foarte
mult
.
A-și
călca
pe
inimă
= a
renunța
la
propriul
punct
de
vedere
, la
propria
opinie
sau
plăcere
.
(A fi) cu
inima
ușoară
= (a fi)
fără
griji
,
bine
dispus
, cu
conștiința
împăcată
.
b)
(În
legătură
cu
suferințe
,
dureri
,
necazuri
)
Îl
doare
la
inimă
când
vede
atâta
risipă
. ♢ Expr.
A
seca
(sau
a
arde
, a
frige
pe cineva)
la
inimă
= a
provoca
(cuiva) o
durere
morală
, o
supărare
mare
.
A i se
rupe
(sau
a-i
rupe
cuiva)
inima
= a-i fi
milă
de cineva.
A i se
topi
inima
= a
suferi
foarte
tare
.
A se
sfârși
la
inimă
= a se
îmbolnăvi
, a
muri
de
durere
, a fi colpeșit de
durere
.
A avea ceva pe
inimă
= a fi
chinuit
de un
gând
neîmpărtășit
, a avea o
taină
în
suflet
.
A-și
răcori
inima
= a
spune
ce are pe
suflet
, a-și
descărca
sufletul
.
A pune
(ceva)
la
inimă
= a se
supăra
(
pentru
ceva) mai
mult
decât
merită
.
A-i
strica
(cuiva)
inima
= a-i
spulbera
(cuiva)
buna
dispoziție
, a
indispune
(pe cineva), a
mâhni
(pe cineva).
A
rămâne
cu
inima
friptă
= a
rămâne
mâhnit
,
dezolat
,
îndurerat
.
Parcă
mi-a
trecut
(sau
mi-a
dat
cu) un
fier
ars
(sau
roșu
) prin
inimă
, se
spune
când
cineva
primește
pe
neașteptate
o
veste
tristă
sau
când
îl
cuprinde
o
durere
fizică
în
mod
brusc
.
Inimă
albastră
=
suflet
trist
,
îndurerat
;
tristețe
,
melancolie
,
mâhnire
,
deprimare
;
furie
,
ciudă
,
mânie
,
necaz
.
Inimă
rea
=
mâhnire
,
durere
,
amărăciune
.
A-și
face
(sau
a-i
face
cuiva)
inimă
rea
= a se
mâhni
(sau a
mâhni
pe cineva).
c)
(În
legătură
cu
sentimente
de
iubire
)
Inima
-mi
zboară
la tine
. ♢ Expr.
A avea
(pe cineva)
în
(sau
la)
inimă
= a
iubi
(pe cineva).
A-i
rămâne
(cuiva)
inima
la...
= a
rămâne
cu
gândul
la cineva sau la ceva care i-a
plăcut
.
A avea
tragere
de
inimă
(
pentru
...)
sau
a-l
trage
(pe cineva)
inima
să...
= a se
simți
atras
să
facă
ceva.
d)
(În
legătură
cu
bunătatea
sau
răutatea
cuiva, în
loc
. și în expr.)
Inimă
dreaptă
=
om
drept
,
cinstit
,
corect
.
Inimă
de
aur
=
om
bun
.
Slab
de
inimă
=
milos
,
impresionabil
,
influențabil
.
Cu
inimă
=
bun
,
milos
,
înțelegător
,
uman
.
A avea
inimă
bună
(sau
de
aur
)
sau
a fi
bun
la
inimă
(sau
cu
inimă
bună
) = a fi
bun
,
milos
,
înțelegător
,
darnic
.
A avea
inima
deschisă
= a fi
sincer
,
cinstit
.
A
spune
de la
(sau
din)
inimă
= a
spune
cu
toată
sinceritatea
,
fără
reticențe
, a
vorbi
deschis
,
fără
rezerve
.
A avea
inima
largă
= a fi
mărinimos
,
milos
,
darnic
.
A se
muia
la
inimă
sau
a (i) se
înmuia
(cuiva)
inima
= a
deveni
bun
,
milos
; a se
îndupleca
.
A nu-l
lăsa
pe cineva
inima
să...
, se
spune
când
cineva nu-și
poate
opri
pornirile
bune
,
acțiunile
generoase
.
(A fi
om
) de
inimă
= (a fi
om
)
bun
,
săritor
.
A fi
fără
inimă
sau
a fi
rău
(sau
câinos
,
negru
) la
inimă
= a fi
rău
,
înrăit
.
(A avea)
inimă
haină
(sau
sălbatică
) = (a fi)
crud
,
neînțelegător
,
dușmănos
,
rău
.
(A avea)
inimă
de
piatră
(sau
impietrită
) = (a fi)
nesimțitor
,
rău
,
fără
suflet
,
rece
.
A i se
împietri
cuiva
inima
= a
deveni
insensibil
la
orice
durere
sau
bucurie
, a fi
lipsit
de
omenie
.
e)
(În
legătură
cu
instincte
sau
presimțiri
)
Îmi
spune
inima
că s-a
întâmplat
o
nenorocire
.
f)
(În
legătură
cu
curajul
, cu
îndrăzneala
sau cu
energia
, cu
puterea
de
voință
sau de
acțiune
a cuiva)
Înfruntă
pericolul
cu
inima
rece
. ♢
Cu
inimă
= (
loc
. adv.)
energic
, cu
viața
; (
loc
. adj. și adv.)
inimos
,
curajos
;
pasionat
. ♢ Expr.
A(-și)
pierde
inima
= a-și
pierde
curajul
,
speranța
, a se
descuraja
.
A-și
lua
inima
în
dinți
= a-și
face
curaj
, a se
hotărî
să
întreprindă
ceva.
A-i
veni
(cuiva)
inima
la
loc
, se
spune
când
cineva își
recapătă
calmul
,
echilibrul
și
curajul
după un
moment
de
emoție
sau de
spaimă
.
A (mai)
prinde
(la)
inimă
= a
căpăta
(din
nou
)
putere
,
curaj
, a se
restabili
sufletește
, a nu-i mai fi
teamă
.
A-i ține cuiva
inima
= a
încuraja
, a
consola
pe cineva.
A i se
face
(cuiva)
inima
cât un
purice
= a-i fi (cuiva)
frică
de ceva; a se
descuraja
.
A i se
tăia
inima
= a-și
pierde
curajul
.
2.
Inima
(
I 1
)
considerată
ca
centru
și
simbol
al
vieții
sufletești
.
L-
am
șters
din
inimă
.
♢
Loc
. adv.
Din
inimă
sau
din
toată
inima
, din
adâncul
inimii
= din tot
sufletul
, cu
toată
puterea
sufletească
. ♢ Expr.
(A fi) cu
inima
împăcată
= (a fi) cu
conștiința
împăcată
,
liniștită
,
curată
.
III.
Fig.
1.
Caracter
,
fire
.
Seamănă
cu
tatăl
lui la
chip
și la
inimă
.
2.
Ființa
,
om
,
individ
.
Înflăcărarea
a
cuprins
toate
inimile
.
IV
.
P.
anal
.
1.
Mijloc
,
centru
,
interior
. ♢ Expr. (
Ir
.)
A
rupe
inima
târgului
=
a)
a
cumpăra
ce este mai
prost
, a
face
o
afacere
proastă
;
b)
a
impresiona
cu ceva
foarte
tare
.
2.
Piesă
sau
element
de
construcție
care
ocupă
un
loc
central
într-un
sistem
tehnic
sau într-un
element
al
acestuia
. ♢
Inima
carului
(sau
a
căruței
=
partea
din
mijloc
a
carului
(sau a
căruței
), care
leagă
osia
de
dinainte
cu
cea
de
dinapoi
.
3.
Partea
din
interior
a unei
plante
, a unei
legume
, a unui
fruct
;
miez
.
4.
Partea
cea
mai
importantă
,
esențială
a unui
lucru
. [Pl. și (înv)
inime
. – Var.:
ínemă
s.f.] – Lat.
anima
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia inime
ÍNIMĂ
s. v.
abdomen
,
bărbăție
,
bravură
,
burtă
,
caracter
,
centru
,
curaj
,
cutezanță
,
dârzenie
,
esență
,
fire
,
fond
,
încumetare
,
îndrăzneala
,
materie
,
miez
,
mijloc
,
natură
,
neînfricare
,
om
,
pântece
,
semeție
,
stomac
,
structură
,
temeritate
,
temperament
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia inime
ÍNIMĂ
s.
1.
(ANAT.,
MED
.)
cord
.
(
Suferă
de ~.)
2.
suflet
, (înv.)
mațe
(pl.),
pântece
.
(
Oftează
din
adâncul
~ii.)
3.
v.
suflet
.
4.
v.
cupă
.
5.
v.
măduvă
.
6.
cocoș
.
(~ la
pepenele
verde
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia inime
ínimă
s. f., g.-d.
art
.
ínimii
;
pl.
ínimi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia inime
ÍNIM//Ă ~i
f.
1)
Organ
central
al
aparatului
circulator
, de
formă
conică
,
musculos
,
situat
în
partea
stângă
a
pieptului
.
Bătăile
~ii.
Operație
la ~.
♢
A-i
trece
(cuiva) un
cuțit
prin ~
a
simți
brusc
o
durere
la
inimă
. 2)
Focar
de
sentimente
și
emoții
. ♢
Cu
mare
~
(sau
cu
toată
~a)
cu
mare
plăcere
.
A-și
lua
~a în
dinți
a-și
face
curaj
,
biruind
o
frică
; a
îndrăzni
; a se
încumeta
.
A i se
face
(cuiva) ~a cât un
purice
a
simți
o
mare
frică
.
A-i
râde
(sau
a
crește
)
(cuiva) ~a
a avea o
mare
bucurie
.
A i se pune (cuiva) pe ~
a i se
face
rău
.
A-l
frige
(pe cineva) la ~
a) a
provoca
(cuiva) o
mare
durere
; b) a
îndura
o
mare
suferință
morală
.
A avea o
piatră
la ~
a avea o
neplăcere
, o
durere
sufletească
.
A fi cu ~a
împăcată
a se
simți
liniștit
.
A nu avea (pe cineva) la ~
a nu
iubi
, a nu
suferi
(pe cineva). 3)
Fel
de a fi al
omului
;
trăsătură
de
caracter
. ♢
A avea ~ de
aur
a fi
foarte
bun
.
A avea o ~
largă
a fi
mărinimos
,
darnic
.
A avea o ~ de
piatră
a fi
nemilos
.
A fi
câinos
la ~
a fi
rău
,
crud
.
A avea ~
deschisă
a fi
sincer
. 4)
fam.
Parte
a
aparatului
digestiv
în care se
digeră
alimentele
;
stomac
. ♢
Pe ~a
goală
pe
nemâncate
; pe
stomacul
gol
. 5)
(la
cărțile
de
joc
)
Unul
dintre
cele
patru
semne
distinctive
de
culoare
roșie
având
forma
unui
astfel
de
organ
. 6)
Carte
de
joc
marcată
cu acest
semn
. 7)
Mijloc
sau
partea
de
mijloc
a ceva.
~a
mărului
. ~a
motorului
.
♢
~a
căruței
bară
de
lemn
ce
unește
cele
două
osii
. 8)
Punct
esențial
,
capital
a ceva.
~a
orașului
. ~a
romanului
.
/<lat.
anima
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia inime
inimă neagră
expr. (
cart
.)
pică
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia inime
inimă roșie
expr. (
cart
.)
cupă
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia inime
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK