ÎNGREȚOȘÁ, îngrețoșez, vb. I. Refl. și tranz. A avea sau a produce cuiva o senzație de greață. ♦ Fig. A (se) scârbi, a (se) dezgusta. – În + grețos.
îngrețoșá vb., ind. prez. 1 sg. îngrețoșéz, 3 sg. și pl. îngrețoșeáză, 1 pl. îngrețoșăm; conj. prez. 3 sg. și pl. îngrețoșéze; ger. îngrețoșând
A SE ÎNGREȚOȘ//Á mă ~éz intranz. 1) A fi cuprins de greață; a avea o senzație de greață. 2) fig. A fi cuprins de scârbă, de adânc dezgust; a se scârbi; a se dezgusta. /în + grețos