Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția gasca definiție dex
gasca
găsește rime pentru
gasca
Cuvinte apropiate:
ască
,
bască
,
cască
,
căsca
,
gaică
,
gașcă
,
găşcar
,
gâlcă
,
gâscan
,
gâscar
,
gâscă
,
guasca
,
hască
,
iască
,
iască
,
lască
,
masca
,
mască
,
pască
,
pască
,
sască
,
sască
,
vască
de gașcă
expr. (d.
oameni
)
sociabil
, de
treabă
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia gasca
GÁȘCĂ,
găști
, s.f. (Peior.)
Grup
restrâns
de
oameni
,
uniți
între
ei prin
preocupări
, mai
ales
în
vederea
săvârșirii
unor
acțiuni
reprobabile
;
grup
de
oameni
care se
află
la
periferia
societății
. ♢ Expr.
A (se)
sparge
gașca
= a (se)
risipi
, a (se)
destrăma
o
cârdășie
, o
clică
. –
Et
.
nec
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia gasca
GÁȘCĂ
s. v.
baracă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia gasca
GÁȘCĂ
s. v.
bandă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia gasca
gáșcă
s. f., g.-d.
art
.
găștii
;
pl.
găști
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia gasca
GÁȘCĂ găști
f. fam. depr.
Grup
restrâns
de
oameni
care, unindu-se,
recurg
la
acțiuni
reprobabile
;
șleahtă
;
bandă
;
clică
;
clan
;
coterie
. [G.-D.
găștii
] /Orig.
nec
.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia gasca
gáșcă (-te),
s.f. –
1.
Colibă
. –
2.
Grup
restrîns,
ceată
.
Origine
necunoscută
. Cihac, II, 117,
pleacă
de la
rus
.
gaika
„
piuliță
”, ceea ce este
lipsit
de
sens
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia gasca
gașcă
,
găști
s.f.
1.
(
peior.
)
grup
de
elemente
declasate
/ de
derbedei
.
2.
grup
de
adolescenți
/ de
liceeni
;
grup
de
tineri
;
grup
de
prieteni
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia gasca
GÂSCĂ,
gâște
, s.f.
Pasăre
domestică
de
talie
mare
, de
obicei
cenușie
pe
spate
și pe
laturi
și
albă
pe
piept
, cu
gâtul
lung
,
crescută
pentru
carnea
,
untura
și
fulgii
ei
(Anser domesticus)
. ♢
Gâscă
sălbatică
=
specie
mai
mică
de gâscă,
vânată
pentru
carne
(Anser anser)
. ♢ Expr.
A
strica
orzul
pe
gâște
= a
dărui
, a
sacrifica
ceva
util
,
prețios
,
bun
pentru
cineva care nu
știe
să
prețuiască
cele
primite
. ♦ (Fam.)
Epitet
depreciativ
dat
unei
femei
sau unei
fete
credule
sau
proaste
. – Din bg.
găska
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia gasca
GÂSCĂ
s. v.
boț
,
broască
,
bulz
,
cocoloș
,
mutelcă
,
piuliță
,
șurubelniță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia gasca
gâscă
s. f., g.-d.
art
.
gâștei
;
pl.
gâște
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia gasca
GÂSCĂ gâște
f.
1)
Pasăre
sălbatică
sau
domestică
,
înotătoare
, de
talie
mare
,
având
gât
și
cioc
lung
,
picioare
palmate
și
penaj
, de
obicei
,
suriu
pe
spate
și
alb
pe
piept
.
♢ Asta-i altă ~
asta e
complet
altceva
.
A (nu)
strica
orzul
pe
gâște
a (nu) da cuiva un
lucru
pe care acesta nu
știe
să-l
prețuiască
la
justa
lui
valoare
.
Talpa
-
gâștei
a)
totalitate
a
ridurilor
care se
formează
la
coada
ochiului
(la
oamenii
în
vârstă
); b)
plantă
erbacee
cu
tulpina
erectă
, în
patru
muchii
, cu
frunze
mari
,
păroase
, de
forma
unei
labe
de gâscă, și cu
flori
de
culoare
roșie
-
închisă
,
folosită
în
scopuri
medicinale
. 2)
Carne
de
astfel
de
pasăre
.
~
friptă
. 3)
fig. fam.
Femeie
naivă
și
bleagă
. [G.-D.
gâștii
] /<bulg.
găska
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia gasca
gâscă
,
gâște
s.f. (peior.)
1.
femeie
proastă
.
2.
femeie
naivă
și
sentimentală
.
3.
persoană
care
participă
la
jocuri
de
noroc
și
pierde
din
nepricepere
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia gasca
gâscă bună de jumulit
expr.
om
naiv
și
credul
, de pe
urma
căruia
se
poate
profita
ușor
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia gasca
gîscă (gîște),
s.f. –
1.
Pasăre
domestică
de
talie
mare
, cu gîtul
lung
. –
2.
Om
,
persoană
greoaie
sau
proastă
. –
3.
Boabă
de
porumb
pleznită
. –
4.
Mămăligă
cu brînză. –
5.
Temelie
a
casei
. –
6.
Piuliță
. –
7.
Joc
la
priveghi
. – var.
gînscă
. Mr.
gîscă,
megl.
gǫscă
. Bg.
găska
(Miklosich,
Slaw. Elem.,
21; Cihac, II, 117;
DAR
); cf. sb.
guska,
pol
.
gęs
,
rus
.
gusĭ
, din sl.
gąsĭ
. Var. pare a
proveni
direct
din sl.
gąsŭ
, cf.
gînsac
. – Der.
gîscar,
s.m. (
păzitor
de gîște);
gîscăriță,
s.f. (
plantă
,
Arabis
hirsuta
);
gîscan
s.m. (
bărbătușul
gîștei);
gîscărie,
s.f. (cîrd de gîște). Este
dublet
al lui
huscă
,
s.f. (
bucată
de
sare
rafinată
), din rut.
chuska
,
numită
astfel
datorită
culorii
sale
albe
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia gasca
IARBA-GÂȘTELOR
s. v.
coada
-
racului
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia gasca
lába-gâștei
(
rid
,
scris
neîngrijit
,
plantă
) s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia gasca
PUI-DE-GÂSCĂ
s. v.
păpădie
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia gasca
TALPA-GÂȘTEI
s. v.
spanac
-
porcesc
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia gasca
tálpa-gâștei
(
zbârcituri
,
scris
neîngrijit
,
plantă
) s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia gasca
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK