Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția fricii definiție dex
fricii
găsește rime pentru
fricii
a-i intra frica / groaza în oase
expr.
a fi
înspăimântat
/
îngrozit
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia fricii
a se îngălbeni de frică
expr.
a se
speria
foarte
tare
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia fricii
FRÍCĂ
, (
rar
)
frici
,
s.f.
Stare
de
adâncă
neliniște
și
tulburare
,
provocată
de un
pericol
real
sau
imaginar
;
lipsă
de
curaj
,
teamă
,
înfricoșare
. ♢
Loc
. adj.
Fără
frică
=
neînfricat
;
curajos
. ♢
Loc
. adv.
Cu
frică
= cu
teamă
, temându-se.
Fără
(nici o)
frică
= cu
curaj
.
Nici de
frică
=
nicidecum
,
deloc
, o dată cu
capul
. ♢ Expr.
A
băga
(cuiva)
frica
în
oase
= a
înfricoșa
(pe cineva).
A
duce
frica
cuiva
(sau
a ceva
) =
a)
a-i fi
teamă
de cineva sau de ceva;
b)
a-i fi
teamă
să nu i se
întâmple
cuiva ceva
rău
.
A fi cu
frica
în
spate
(sau
în
sân
) = a fi într-o
continuă
stare
de
neliniște
, de
teamă
.
A
ști
de
frica
cuiva
= a
asculta
pe cineva, fiindu-i
frică
de el. – Cf. gr.
phrikē
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia fricii
FRÍCĂ
s.
1.
teamă
,
temere
, (livr., fam. și depr.)
poltronerie
, (
franțuzism
)
aprehensiune
, (
rar
)
temut
, (pop.)
păsare
, (înv. și
reg
.)
scârbă
, (înv.)
stideală
,
stidință
,
stidire
,
teamăt
,
temătură
,
temoare
, (
latinism
înv.)
timoare
, (arg.)
târșală
,
târșă
.
(Nu
simțea
nici un
pic
de ~.)
2.
v.
sperietură
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia fricii
Frică
≠
îndrăzneală
,
neînfricare
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia fricii
frícă
s. f., g.-d.
art
.
frícii;
pl.
frici
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia fricii
FRÍ//CĂ ~ci
f.
Stare
de
neliniște
sufletească
cauzată
de un
pericol
;
teamă
. [G.-D.
fricii
] /cf. gr.
phrike
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia fricii
frícă (fríci),
s.f. –
Teamă
,
spaimă
. – Mr. megl. istr.
frică
.
Ngr. φρίϰη (Murnu 26,
Pascu
, I, 193;
DAR
; Sandfeld 30; Rosetti, II, 67).
Prezența
sa în istr.
arată
că este un
împrumut
foarte
vechi
. Cf. și
alb
.
firkë
(Meyer 110). Der.
fricos
, adj. (care se
teme
,
laș
,
sperios
; înv.,
îngrozitor
);
înfrica
,
vb. (a
speria
, a înspăimînta);
înfricoșetor
, adj. (
îngrozitor
);
neînfric(
oș
)
at
, adv. (
imperturbabil
,
netulburat
). – Din
rom
.
provine
rut.
fryka.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia fricii
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK