Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția esculenta definiție dex
esculenta
găsește rime pentru
esculenta
Cuvinte apropiate:
esculenta
BROÁSCĂ,
broaște
, s.f.
I.
Nume
dat
mai
multor
animale
amfibii
din
clasa
batracienilor
,
fără
coadă
, cu
picioarele
dinapoi
mai
lungi
,
adaptate
pentru
sărit
, cu
gura
largă
și
ochii
bulbucați
. ♢ Expr.
Ochi
de
broască
=
ochi
bulbucați
. ♢ Compus:
broască
-
țestoasă
=
nume
dat
mai
multor
specii
de
reptile
cu
corpul
închis
într-o
carapace
osoasă
,
dintre
care unele
trăiesc
pe
uscat
(
Testudo graeca
și
hermanni
),
iar
altele
în
apă
(
Emys orbicularis
).
II. 1.
Compus:
broasca
-
apei
=
plantă
erbacee
acvatică
cu
frunze
lucioase
,
cufundate
în
apă
, și cu
flori
verzui
(
Potamogeton
lucens
).
2.
Plantă
arborescentă
exotică
cu
flori
mari
,
galbene
și cu
frunze
groase
,
cultivată
ca
plantă
de
ornament
(
Opuntia
ficus
indica
).
III.
Mecanism
montat
la o
ușă
, la un
sertar
etc.,
pentru
a
le
încuia
cu
ajutorul
unei
chei
. – Lat.
*brosca.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia esculenta
BROÁSCĂ
s. v.
cap
,
căpățână
,
cioc
,
sovârf
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia esculenta
BROÁSCĂ
s.
1.
(ZOOL.;
Rana
esculenta)
(
Ban
.)
mioarcă
.
2.
broască
de
iarbă
(
Hyla
arborea
)
v.
brotăcel
.
3.
(
BOT
.;
Opuntia
ficus
indica
)
(
reg
.)
limba
-
soacrei
,
palmă
-cu-
spini
.
4.
(
BOT
.)
broasca
-
apei
(
Potamogeton
lucens
)
= (Munt.)
pașă
.
5.
(
TEHN
.)
(prin
Ban
.)
bravă
, (prin Transilv.)
zar
.
(~ la
ușă
.)
6.
(
TEHN
.)
(
reg
.)
piuliță
,
tigaie
.
(~ la
crângul
morii
.)
7.
(
TEHN
.)
brotac
,
căpătâi
.
(~ la
roata
morii
.)
8.
(
TEHN
.)
(
reg
.)
tigaie
.
(~ la
cepul
grindeiului
morii
.)
9.
(
TEHN
.)
tigaie
.
(~ la
scrânciob
.)
10.
(
TEHN
.)
cap
,
căpățână
.
(~ la
masa
dogarului
.)
11.
(
TEHN
.)
drug
. (~ la
masa
dulgherului
.)
12.
(
TEHN
.)
șurubelniță
, (
reg
.)
gâscă
.
(~ la
teasc
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia esculenta
broáscă
s. f., g.-d.
art
.
broáștei
;
pl.
broáște
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia esculenta
BROÁ//SCĂ
1
~ște
f.
1)
Animal
amfibiu
,
fără
coadă
, cu
gura
largă
și
ochii
bulbucați
, cu
picioarele
din
urmă
mai
lungi
,
adaptate
pentru
sărit
.
♢ ~
râioasă
broască
nocturnă
cu
pielea
acoperită
cu
negi
, din care, la
primejdie
, se
elimină
un
lichid
iritant
.
~
verde
brotac
.
~-
țestoasă
reptilă
(
terestră
și
acvatică
),
având
corpul
acoperit
cu o
carapace
osoasă
, sub care își
poate
trage
capul
și
picioarele
în
caz
de
primejdie
.
Ochi
de ~
ochi
bulbucați
.
(A fi)
plin
de
noroc
ca ~sca de
păr
se
spune
despre
cineva,
căruia
nu-i
merge
în
viață
.
Când
a
face
~
păr
nicicând
;
niciodată
. 2)
pop.
Umflătură
sub
pielea
gâtului
;
scrofulă
. [G.-D.
broaștei
;
Sil
.
broas-că
] /<lat.
brosca
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia esculenta
BROÁ//SCĂ
3
~ște
f.
Plantă
decorativă
exotică
, cu
frunze
groase
și cu
flori
mari
,
galbene
. [G.-D.
broaștei
;
Sil
.
broas-că
] /<lat.
brosca
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia esculenta
BROÁ//SCĂ
2
~ște
f.
Încuietoare
montată
la o
ușă
, la un
sertar
etc., care se
încuie
și se
descuie
cu
ajutorul
unei
chei
. [G.-D.
broaștei
;
Sil
.
broas-că
] /<lat.
brosca
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia esculenta
broáscă (-ște),
s.f. –
1.
Animal
amfibiu
batracian
. –
2.
Nopal
(
Opuntia
ficus
indica
). –
3.
Broscuță
(
sublinguală
). –
4.
Încuietoare
la
ușă
;
gaura
cheii
. –
5.
Rindea
lungă
. –
6.
Clin
. –
7.
Piese
,
organe
sau
părți
ale
unor
ansambluri
determinate
, care
servesc
la
susținerea
altor
piese
,
cum
sînt
suportul
axei
roții
hidraulice
;
capitelul
coloanelor
, în
construcțiile
specifice
. – Mr.
broască
,
megl.
broască
„
broască
țestoasă
”. Lat. *
brosca
(Pușcariu 221; REW 1329;
Candrea
-
Dens
., 183;
DAR
); cf.
alb
.
breskë
, it.
rospo
(
mil
. arezz.
brosco
),
ladin
.
rusk.
Cuvîntul a
fost
considerat
la
început
autohton
(Miklosich,
Slaw. Elem.
, 8; Cihac, II, 714), sau der. din gr. βρόθαϰος (Crețu 309).
Pentru
evoluția
semantică
de la „
broască
” la „
încuietoare
”, cf. Rohlfs,
Quellen
, 52 și
Iordan
,
BF,
VI
, 169;
imaginea
broscuței
este
proprie
și sp., ca și fr.
grenouillette
, it.
ranella
. Din
rom
. a
trecut
în ngr. μπράσϰα (Meyer,
Neugr. Studien.,
77; Murnu 36),
săs
.
bruaskë
. Der.
broscan
, s.m. (
broască
);
broscănesc,
adj. (de
broaște
);
broscar
, s.m. (
poreclă
dată
persoanelor
care mănîncă
broaște
);
broscărie
,
s.f. (
apă
cu
multe
broaște
);
broscărime
,
s.f. (
cantitate
de
broaște
);
broscaș,
s.m. (
definitie
/tâmplar">tîmplar,
dulgher
);
broschiță
, s.f. (
broderie
cu
fire
în
culori
);
broscoaică,
s.f. (
broască
);
broscoi
,
s.m. (
broască
;
copil
mic
mucos
; Arg.,
pistol
);
broscos
, adj. (care are
broaște
din
belșug
);
broștesc
,
adj. (de
broaște
);
broștește,
adv. (ca
broaștele
);
broștet,
s.n. (
cantitate
de
broaște
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia esculenta
CIUCIULÉTE
, (
1
)
ciuciuleți
, s.m.
1.
Ciupercă
comestibilă
cu
pălăria
zbârcită
,
gălbuie
sau
brună
-
roșcată
, cu
piciorul
cilindric
,
alb
și
gol
în
interior
(
Morchella
esculenta)
.
2.
(
Adverbial
, în expr.)
A (se)
face
(sau
a fi
ud
)
ciuciulete
= a (se)
uda
(sau a fi
ud
) până la
piele
. – Cf.
ciuciuli
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia esculenta
CIUCIULÉTE
s., adj.
invar
., adv.
1.
s.
(
BOT
.;
Morchella
esculenta)
zbârciog
, (
reg
.)
pup
.
2.
adj.
invar
., adv. v.
leoarcă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia esculenta
ciuciuléte
s. m., pl.
ciuciuléți
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia esculenta
CIUCIULÉ//TE ~ți
m
. 1)
Ciupercă
comestibilă
cu
pălăria
zbârcită
și cu
piciorul
alburiu
,
gol
înăuntru
;
zbârciog
. 2)
Bucată
(nu
prea
mare
)
sferică
dintr-un
material
;
cocoloș
. ♢
Ud
~
ud
complet
;
ud
leoarcă
. [
Sil
.
ciu-ciu-
] /
a se
ciuciuli
+ suf.
~
ete
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia esculenta
NAP,
napi
,
s.m.
1.
Plantă
erbacee
din
familia
cruciferelor
, cu
frunze
crescute
în
formă
de
rozetă
și cu
rădăcina
cărnoasă
, de
formă
aproximativ
sferică
,
comestibilă
(
Brassica
napus
).
♢ Expr.
(
Gol
)
nap
sau
ca un
nap
, ca
napul
=
complet
dezbrăcat
;
p. ext.
foarte
sărac
.
2.
Plantă
erbacee
din
familia
compozitelor
, cu
flori
galbene
,
având
tuberculii
cu un
conținut
nutritiv
bogat
,
folosită
ca
furaj
;
nap
porcesc
(Helianthus
tuberosus
).
– Lat.
napus
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia esculenta
NAP
s.
(
BOT
.)
1.
(
Brassica
napus
napobrassica
)
(înv., în Transilv.)
tiuș
.
2.
(
Brassica
napus
esculenta)
(
reg
.)
broajbă
,
gulie
.
3.
nap
sălbatic
(
Brassica
rapa
campestris)
= (
reg
.)
rapiță
de
câmp
,
rapiță
sălbatică
.
4.
nap
-
porcesc
(Helianthus
tuberosus
)
=
topinambur
, (
reg
.)
picioică
,
măr
-de-
pământ
,
morcov
-
porcesc
,
pere
-
iernatice
(pl.), (Olt.)
crumpenă
, (Mold.)
gulie
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia esculenta
NAP
s. v.
cartof
,
rapiță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia esculenta
nap
s. m., pl.
napi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia esculenta
NAP ~i
m
.
Plantă
legumicolă
,
cultivată
pentru
rădăcinile
sale
cărnoase
și
comestibile
. /<lat.
napus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia esculenta
NAP,
napi
,
s.m.
Plantă
erbacee
a
cărei
rădăcină
cărnoasă
de
culoare
albă
sau rozalie, de
formă
rotundă
sau
lunguiață
, este
comestibilă
(
Brassica
rapa
,
var.
napus
); este
utilizată
ca o
legumă
,
având
gust
de
gulie
, mai
ales
în
bucătăria
franceză
și
cea
germană
(
aici
numită
weiße Rübe
=
sfeclă
albă
). În
țările
scandinave
și în
SUA
este
preferat
napul
galben
(
Brassica
napobrassica
), un
hibrid
dintre
nap
și
varză
, cât o
sfeclă
mare
, cu
pulpa
de
culoare
oranj
,
având
gust
pronunțat
de
varză
(germ.
Kohlrübe
=
sfeclă
-
varză
),
comercializat
sub
denumirea
scandinavă
rutabaga.
Dictionar: Dictionar gastronomic explicativ - DGE
|
definitia esculenta
ZBÂRCIÓG,
zbârciogi
, s.m.
Nume
dat
mai
multor
specii
de
ciuperci
comestibile
, cu
pălăria
zbârcită
,
brună
-
negricioasă
sau
cenușie
-
roșcată
(
Morchella
). ♢ Expr.
Cu
nasul
zbârciog
=
manifestând
neplăcere
,
dispreț
etc. ♢ Compus:
zbârciogi
-
grași
=
nume
dat
mai
multor
specii
de
ciuperci
comestibile
din
pădurile
de
conifere
, cu
pălăria
zbârcită
,
cărnoasă
și
umflată
,
brună
-
roșcată
,
negricioasă
sau
albă
-
gălbuie
(
Gyromitra
). – Cf. scr.
smrcak
(după
zbârci
1
).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia esculenta
ZBÂRCIÓG
s.
(
BOT
.)
1.
(
Morchella
esculenta)
ciuciulete
, (
reg
.)
pup
.
2.
zbârciogi
-
grași
(Gyromitra esculonta)
= (
reg
.)
pupi
(pl.).
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia esculenta
zbârcióg
s. m., pl.
zbârciógi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia esculenta
ZBÂRCIÓ//G ~gi
m.
Ciupercă
comestibilă
cu
pălăria
zbârcită
, de
culoare
închisă
și cu
picior
alburiu
;
ciuciulete
. /cf. sb.
smrțak
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia esculenta
ZBÂRCIÓG
,
zbârciógi
, s.m. ~ (din
zbâr
prin
încrucișare
cu
rus
.
smorčok
=
zbârciog
)
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia esculenta
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK