Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția echilibre definiție dex
echilibre
găsește rime pentru
echilibre
Cuvinte apropiate:
echilibra
,
echilibru
ECHILÍBRU,
echilibre,
s.n.
1.
Situație
a unui
corp
asupra
căruia
se
exercită
forțe
care nu-i
schimbă
starea
de
mișcare
sau de
repaus
;
stare
staționară
a unui
fenomen
. ♢
Echilibru
dinamic
=
echilibru
determinat
de
două
procese
opuse
care se
desfășoară
cu
aceeași
intensitate
. ♢ Expr.
A-și
pierde
echilibrul
= a fi pe
punctul
de a
cădea
, de a se
prăbuși
.
2.
Proprietate
a
anumitor
sisteme
de
forțe
de a nu
schimba
starea
de
mișcare
sau de
repaus
a unui
corp
rigid
asupra
căruia
se
exercită
. ♦ Fig.
Stare
de
liniște
,
armonie
, de
stabilitate
lăuntică.
3.
Stare
a unei
balanțe
economice
în care
părțile
comparate
sau
raportate
sunt
egale
. ♢
Echilibru
bugetar
=
stare
a unui
buget
în care
veniturile
acoperă
cheltuielile
.
Echilibru
economic
=
stare
de
concordanță
între
elementele
interdependente
și toate
variabilele
activității
economice
și
sociale
.
4.
Fig.
Proporție
justă
,
raport
just
între
două
lucruri
opuse
;
stare
de
armonie
care
rezultă
din aceasta. – Din fr.
équilibre
, lat
aequilibrium
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia echilibre
ECHILÍBRU
s.
1
.
stabilitate
. (Se
asigură
~l
navei
.)
2.
cumpănă
,
cumpăneală
,
cumpănire
.
(A se
afla
în
poziție
de ~.)
3.
(
rar
)
statică
.
(
Tulburări
de ~.)
4.
v.
armonie
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia echilibre
Echilibru
≠
dezechilibru
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia echilibre
echilíbru
s. n. (
sil
.
-bru),
art
.
echilíbrul
;
pl.
echilíbre
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia echilibre
ECHILÍBR//U ~e
n
. 1)
Stare
a unui
corp
care este
supus
acțiunii
unor
forțe
fără
a-i
schimba
poziția
. 2)
Poziție
verticală
sau
atitudine
stabilă
a unui
corp
în
spațiu
. 3)
Concordanță
între
lucruri
opuse
sau
diferite
. 4)
fig.
Stare
de
liniște
sufletească
. [
Sil
.
-li-bru
] /<fr.
équilibre
, lat.
aequilibrium
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia echilibre
ECHILÍBRU
s.n.
1.
Stare
a unui
corp
supus
acțiunii
unor
forțe
sau
efecte
care se
anulează
reciproc
fără
să-i
schimbe
starea
de
mișcare
. ♦ (
Fil
.
)
Teoria
echilibrului
=
concepție
potrivit
căreia
în
mecanismul
procesului
dezvoltării
este
esențială
starea
de
echilibru
între
obiectul
în
dezvoltare
și
mediul
ambiant
.
2.
(
Fig.
)
Stabilitate
a unei
situații
, a unei
stări
sufletești
etc. ♢
Echilibru
bugetar
=
stare
a unui
buget
în care
veniturile
sunt
egale
cu
cheltuielile
. [Pl.
-
re
, -ruri
. / cf. fr.
équilibre
, it.
equilibrio
, lat.
aequilibrium
<
aequus
–
egal
,
libra
–
balanță
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia echilibre
ECHILÍBRU
s. n.
1.
stare
a unui
corp
supus
acțiunii
unor
forțe
sau
efecte
care se
anulează
reciproc
fără
să-i
schimbe
starea
de
mișcare
sau de
repaus
. 2. (biol.)
însușire
a
organismelor
sau a
grupurilor
de
organisme
de a se autoreînnoi. o ~
ecologic
=
stare
a unui
mediu
natural
în care
compoziția
faunei
și a
florei
rămâne
aproape
constantă
. 3.
proporție
,
raport
just
între
lucruri
opuse
. o ~ de
forțe
=
situație
în care mai
multe
puteri
, de
tărie
aproximativ
egală
, se
echilibrează
ca
influență
și
dominație
în
lume
; ~
bugetar
=
stare
a unui
buget
în care
veniturile
sunt
egale
cu
cheltuielile
. 4. (
psih
.)
senzație
de ~ =
senzație
care
reflectă
poziția
și
mișcările
corpului
în
spațiu
. 5. (fig.)
stare
de
liniște
, de
armonie
, de
stabilitate
sufletească
. (< fr.
équilibre
, lat.
aequilibrium
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia echilibre
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK