Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția ducelui definiție dex
ducelui
găsește rime pentru
ducelui
Cuvinte apropiate:
ducului
DÚCE
2
,
duci
, s.m.
1.
Titlu
purtat
de
conducătorul
unui
ducat
;
persoană
având
acest
titlu
.
2.
Titlu
nobiliar
superior
marchizului
și
inferior
prințului
;
persoană
având
acest
titlu
. ♦
Mare
senior
feudal
.
3.
Conducător
militar
la
triburile
germanice
. – Din fr.
duc
,
lat.
dux, -
cis
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia ducelui
DÚCE
s. (înv.)
ducă
,
herțog
.
(~ de Burgundia.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia ducelui
dúce
s. m., pl.
duci
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia ducelui
DÚC//E ~i
m. (în
feudalism
)
1)
Titlu
nobiliar
superior
marchizului
și
inferior
prințului
. 2)
Persoană
care
purta
acest
titlu
. /<fr.
duc
,
lat.
dux, ~
cis
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia ducelui
dúce (dúci),
s.m. –
Titlu
nobiliar
. – Var. (înv.)
ducă
.
It.
duca
(
sec
. XVII), în
parte
prin
intermediul
ngr. δοῦϰας, sl.
duka
.
Forma
actuală
a
fost
readaptată
lat.
dux, -
cem
. – Der.
ducal
,
adj. (care
aparține
ducelui);
ducat
, s.m. (
ducat
,
monedă
);
ducat
,
s.n. (
ducat
,
provincie
,
teritoriu
în stăpînirea unui
duce
);
ducesă
,
s.f. (
soția
unui
duce
);
archiduce
, s.m. (
titlu
dat
prinților
din
casa
imperială
a
Austriei
). Este
dublet
de la
doge
,
s.m. (
titlu
purtat
de
conducătorii
politici
ai unor
vechi
republici
italiene
), din
ven
.
doge
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia ducelui
DÚCE
s.m.
1.
Conducător
militar
de
trib
la
vechii
germani
.
2.
Nobil
feudal
care
stăpânea
un
ducat
. ♦
Titlu
de
noblețe
superior
marchizului
și
inferior
prințului
;
persoană
având
acest
titlu
. / < lat.
dux, ducis
, cf. it.
duca
, fr.
duc
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia ducelui
DÚCE
s. m.
1.
conducător
militar
de
trib
la
vechii
germani
. 2.
nobil
feudal
. ♢
titlu
de
noblețe
superior
marchizului
și
inferior
prințului
. 3.
titlu
purtat
de
conducătorul
unui
ducat
(1). (< fr.
duc
, lat.
dux
, -
cis
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia ducelui
duce
,
duc
v.t.
a
păcăli
, a
înșela
; a
minți
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia ducelui
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK