Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția dizgrațiem definiție dex
dizgrațiem
găsește rime pentru
dizgrațiem
Cuvinte apropiate:
dizgrație
DIZGRAȚIÁ,
dizgrațiez
,
vb. I. Tranz. A
lipsi
pe cineva de
bunăvoința
, de
favoarea
de care s-a
bucurat
până
atunci
, a-i
retrage
favoarea
. [Pr.:
-ți-a
] – Din fr.
disgracier
(după
dizgrație
).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia dizgrațiem
dizgrațiá
vb. →
grația
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia dizgrațiem
A DIZGRAȚI//Á ~éz
tranz. înv.
A
scoate
din
grații
; a
lipsi
de
favorurile
acordate
. [
Sil
.
-ți-a
] /<fr.
disgracier
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia dizgrațiem
DIZGRAȚIÁ
vb. I. tr.
(
Uneori
ironic
) A
înceta
de a mai
favoriza
pe cineva, a-l
arunca
în
dizgrație
. [Pron.
-ți-a
, p.i. 3,6
-iază
,
ger
.
-iind
, var.
dezgrația
vb. I. / < it.
disgraziare
, fr.
disgracier
, după
grație
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia dizgrațiem
DIZGRAȚIÁ
vb. tr.
a nu mai
favoriza
pe cineva, a-l
arunca
în
dizgrație
. (după fr.
disgracier
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia dizgrațiem
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK