Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția disidenta definiție dex
disidenta
găsește rime pentru
disidenta
Cuvinte apropiate:
disident
,
disidență
DISIDÉNT, -Ă,
disidenți
, -te,
s.m. și f.
Persoană
care are
păreri
sau
opinii
deosebite
față
de
colectivitatea
,
organizația
etc. din care
face
parte
. ♢ (
Adjectival
)
Grup
disident
.
[Var.:
dizidént
, -
ă
s.m. și f.] – Din fr.
dissident,
lat.
dissidens, -ntis.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia disidenta
disidént
s. m., pl.
disidénți
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia disidenta
DISIDÉN//T ~tă (~ți, ~te)
și
substantival
Care
manifestă
disidență. /<fr.
dissident,
lat.
dissidens, ~ntis
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia disidenta
DISIDÉNT, -Ă
s.m. și f.
Persoană
ale
cărei
păreri
,
opinii
sunt
deosebite
de
ale
majorității
. [Var.
dizident
, -
ă
s.m.f. / cf. fr.
dissident
, lat.
dissidens
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia disidenta
DISIDÉNT, -Ă
s. m. f.
cel
ale
cărui
păreri
,
convingeri
(
politice
)
sunt
deosebite
de
ale
majorității
sau
ale
unui
grup
din care
face
parte
. (< fr.
dissident
, lat.
dissidens
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia disidenta
DISIDÉNȚĂ,
disidențe
,
s.f.
Atitudine
,
manifestare
de
disident
. ♦ (Concr.)
Grup
de
persoane
cu
opinii
diferite
de
acelea
ale
majorității
;
sciziune
formată
prin
acțiunea
unui
astfel
de
grup
. [Var.:
dizidénță
s.f.] – Din fr.
dissidence,
lat.
dissidentia.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia disidenta
DISIDÉNȚĂ
s. v.
sciziune
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia disidenta
disidénță
s. f., pl.
disidénțe
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia disidenta
disidénță
s. f., g.-d.
art
.
disidénței
;
pl.
disidénțe
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia disidenta
DISIDÉNȚ//Ă ~e
f.
1)
Stare
a unei
persoane
sau a unui
grup
de
persoane
care
încetează
a se
supune
unei
autorități
sau care se
separă
de o
comunitate
. 2)
Grup
de
persoane
care nu se mai
supune
unei
autorități
sau s-a
separat
de o
comunitate
. 3)
Sciziune
într-o
comunitate
,
provocată
de
deosebirile
de
idei
. /<fr.
dissidence,
lat.
dissidentia
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia disidenta
DISIDÉNȚĂ
s.f.
Deosebire
de
opinii
(
față
de o
majoritate
);
sciziune
,
schismă
;
dezacord
. ♦
Grup
de
persoane
care
susțin
o
părere
diferită
de aceea a
majorității
;
sciziune
care ia
naștere
în
urma
unei
asemenea
situații
. [Var.
dizidență
s.f. / cf. fr. dissidence, lat. dissidentia].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia disidenta
DISIDÉNȚĂ
s. f.
deosebire
de
opinii
(
față
de o
majoritate
);
dezacord
. ♢
grup
de
persoane
care
susțin
o
parte
diferită
de aceea a
majorității
;
sciziune
care ia
naștere
în
urma
unei
asemenea
situații
. (< fr.
dissidence
, lat.
dissidentia
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia disidenta
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK