definiția diagonale definiție dex

diagonale

găsește rime pentru diagonale
Cuvinte apropiate: diagonal, diagonală

DIAGONÁL, -Ă

, diagonali, -e, s.f., adj. I. S.f. 1. Segment de dreaptă care unește două unghiuri (sau vârfuri) nealăturate ale unui poligon sau două vârfuri ale unui poliedru aflate pe fețe diferite. ♢ Loc. adv. În diagonală = pe direcția unei drepte înclinate față de un punct de referință; de-a curmezișul. ♦ Curea purtată de-a curmezișul pieptului la unele uniforme (militare). 2. Porțiune de linie de cale ferată sau de tramvai care taie oblic mai multe linii paralele dintr-o stație, pentru a permite trecerea vagoanelor de pe o linie pe alta. 3. Bară înclinată care leagă două noduri ale tălpilor opuse ale unei grinzi cu zăbrele. II. Adj. Care unește vârfurile a două unghiuri nealăturate ale unui poligon sau două vârfuri ale unui poliedru aflate pe fețe diferite; care este în formă de diagonală; curmeziș; cruciș. [Pr.: -di-a-] – Din fr. diagonal.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia diagonale

DIAGONÁL, -Ă

, diagonali, -e, s.f., adj. I. S.f. 1. Segment de dreaptă care unește două unghiuri (sau vârfuri) nealăturate ale unui poligon sau două vârfuri ale unui poliedru aflate pe fețe diferite. ♢ Loc. adv. În diagonală = pe direcția unei drepte înclinate față de un punct de referință; de-a curmezișul. ♦ Curea purtată de-a curmezișul pieptului la unele uniforme (militare). 2. Porțiune de linie de cale ferată sau de tramvai care taie oblic mai multe linii paralele dintr-o stație, pentru a permite trecerea vagoanelor de pe o linie pe alta. 3. Bară înclinată care leagă două noduri ale tălpilor opuse ale unei grinzi cu zăbrele. II. Adj. Care unește vârfurile a două unghiuri nealăturate ale unui poligon sau două vârfuri ale unui poliedru aflate pe fețe diferite; care este în formă de diagonală; curmeziș; cruciș. [Pr.: -di-a-] – Din fr. diagonal.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia diagonale

DIAGONÁL

adj., adv. înclinat, oblic, pieziș, (înv.) piezișat.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia diagonale

DIAGONÁL

adj., adv. înclinat, oblic, pieziș, (înv.) piezișat.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia diagonale

diagonál

adj. m. (sil. di-a-), pl. diagonáli; f. sg. diagonálă, pl. diagonále
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia diagonale

diagonál

adj. m. (sil. di-a-), pl. diagonáli; f. sg. diagonálă, pl. diagonále
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia diagonale

DIAGONÁL ~ă (~i, ~e)

Care ține de diagonală; propriu diagonalei. [Sil. di-a-] /<fr. diagonal
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia diagonale

DIAGONÁL ~ă (~i, ~e)

Care ține de diagonală; propriu diagonalei. [Sil. di-a-] /<fr. diagonal
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia diagonale

DIAGONÁL, -Ă

adj. Care unește două vârfuri opuse ale unui poligon sau ale unui poliedru; curmeziș. // s.n. (Text.) Împletitură de fire care prezintă în țesătură linii paralele oblice. [< fr. diagonal, cf. lat. diagonalis < gr. dia – prin, gonia – unghi].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia diagonale

DIAGONÁL, -Ă

adj. Care unește două vârfuri opuse ale unui poligon sau ale unui poliedru; curmeziș. // s.n. (Text.) Împletitură de fire care prezintă în țesătură linii paralele oblice. [< fr. diagonal, cf. lat. diagonalis < gr. dia – prin, gonia – unghi].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia diagonale

DIAGONÁL, -Ă

I. adj. ca o diagonală; oblic. II. s. n. (text) împletitură de fire care prezintă în țesătură linii paralele oblice. II. s. f. 1. segment de dreaptă care unește două vârfuri opuse ale unui poligon sau ale unui poliedru. o în ~ = de-a curmezișul. ♢ (mil.) curea purtată de-a curmezișul pieptului. 2. bară, grindă etc. pusă în curmeziș. 3. linie de cale ferată care întretaie oblic mai multe linii paralele ale unei stații. (< fr. diagonal, lat. diagonalis)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia diagonale

DIAGONÁLĂ

s. (MAT.) (înv.) piezișime. (A trage o ~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia diagonale

DIAGONÁL//Ă ~e

f. 1) Dreaptă care unește două vârfuri nealăturate ale unui poligon sau ale unui poliedru. ♢ În ~ de-a curmezișul. 2) Curea purtată de-a curmezișul pieptului la unele uniforme militare. 3) Ramificație de cale ferată care permite trecerea trenurilor de pe o linie pe alta. [Sil. di-a-] /<fr. diagonal
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia diagonale

DIAGONÁLĂ

s.f. Dreaptă care unește vârfurile opuse ale unui poligon, ale unui poliedru; (curent) bară, grindă etc. pusă în curmeziș. ♦ (Mil.) Curea purtată de-a curmezișul pieptului. ♦ Linie de cale ferată care întretaie oblic mai multe linii paralele ale unei stații. [< fr. diagonale].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia diagonale
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar