definiția defectelor definiție dex

defectelor

găsește rime pentru defectelor

DEFÉCT, -Ă,

defecți, -te, s.n., adj. 1. S.n. Lipsă, scădere, imperfecțiune materială, fizică sau morală; cusur, meteahnă, neajuns, beteșug, hibă. ♦ Deranjament, stricăciune care împiedică funcționarea unei mașini, a unui aparat. ♦ Ceea ce nu este conform anumitor reguli stabilite într-un anumit domeniu. ♦ Dezavantaj, inconvenient. 2. Adj. Care s-a defectat, s-a stricat; care are un defect (1). – Din lat. defectus, germ. Defekt.

Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia defectelor

DEFÉCT

s., adj. 1. s. cusur, deficiență, imperfecțiune, insuficiență, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, scădere, slăbiciune, viciu, (livr.) carență, racilă, tară, (pop. și fam.) beteșug, (reg. și fam.) hibă, (reg.) madea, teahnă, (Olt., Munt. și Mold.) ponos, (înv.) greșeală, lichea, nedesăvirșire, răutate. (Are nenumărate ~.) 2. s. v. anomalie. 3. s. v. patimă. 4. s. v. defecțiune. 5. adj. defectat, deranjat, dereglat, stricat, (rar) detracat, smintit. (Un mecanism, un ceas ~.)

Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia defectelor

Defect

≠ calitate, virtute, merit, perfecțiune

Dictionar: Dictionar de antonime | definitia defectelor

deféct

adj. m., pl. defécți; f. sg. deféctă, pl. defécte

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia defectelor

deféct

s. n., pl. defécte

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia defectelor

DEFÉC//T¹ ~tă (~ți, ~te)

Care prezintă imperfecțiuni; cu neajunsuri. /<lat. defectus, germ. Defekt

Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia defectelor

DEFÉCT² ~e

n. 1) Lipsă a unei însușiri fizice sau morale; neajuns; cusur; deficiență; meteahnă. 2) Deranjament care nu permite unui sistem tehnic să funcționeze normal; defecțiune. 3) Lipsă de integritate anatomică sau funcțională a unui organ; deficiență. /<lat. defectus, germ. Defect

Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia defectelor

deféct (defécte),

s.n. – Cusur, imperfecțiune. Lat. defectus (sec. XIX). – Der. defectuos, adj., din fr. défectueux; defectuozitate, s.f.; defectibil, adj., din fr. défectible; defectiv, adj., din fr. défectif.

Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia defectelor

DEFÉCT

s.n. Cusur, imperfecțiune, lipsă; beteșug, meteahnă. ♦ Deranjament care împiedică funcționarea unei mașini, a unui aparat etc. [< lat. defectus].

Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia defectelor

DEFÉCT, -Ă

adj. Care nu mai este în stare de funcționare; stricat. [< lat. defectus].

Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia defectelor

DEFÉCT, -Ă

I. adj. care s-a defectat, s-a stricat. II. s.n. 1. imperfecțiune, lipsă, cusur. ♢ deranjament, dereglare care împiedică funcționarea unei mașini, a unui aparat, mecanism etc. ♢ dezavantaj, inconvenient. 2. (fiz.) ~ de masă = diferența dintre suma particulelor constitutive ale unui atom și masa reală a acestuia. (< lat. defectus, germ. Defekt)

Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia defectelor

Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!

Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.

Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.

Curs valutar