Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția cumpat definiție dex
cumpat
găsește rime pentru
cumpat
Cuvinte apropiate:
campat
,
cumăt
,
cumnat
,
cumpăt
,
cumpăta
CÚMPĂT,
s.n.
1.
Echilibru
sufletesc
,
judecată
dreaptă
,
stăpânire
de
sine
;
cumpătare
.
2.
(
Rar
)
încercare
grea
la care este
supus
cineva.
3.
(Înv.; în expr.)
Pe sub cumpăt
= pe
ascuns
; cu
vicleșug
. – Lat.
compitus
(= computus
„
socoteală
”).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia cumpat
CÚMPĂT
s.
1.
calm
,
fire
,
stăpânire
, (înv.)
stăpânie
, (fig.)
sânge
rece
, (
rar
fig.)
răceală
.
(Nu-ți
pierde
~ul.)
2.
v.
chibzuială
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia cumpat
CÚMPĂT
s. v.
dietă
,
regim
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia cumpat
cúmpăt
s. n.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia cumpat
CÚMPĂT
n.
Stăpânire
de
sine
;
echilibru
sufletesc
;
sânge
rece
. ♢
A-și
pierde
~ul
a se
pierde
cu
firea
.
A-și ține ~ul
a-și
păstra
sângele
rece
. /<lat.
compitus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia cumpat
cumpăt (-pete),
s.n. –
1.
Măsură
,
moderație
,
cumpătare
. –
2.
Prudență
,
tact
. –
3.
Sobrietate
. –
4.
Ordine
,
aranjare
. Lat.
cumpŭtum
„
calcul
,
socoteală
”,
probabil
pe
baza
unei var. vulg., *
compĭtum
(Philippide,
Principii
,
44; Șeineanu,
Semasiol.,
127;
Candrea
-
Dens
., 444; Philippide, II, 658); cf.
alb
.
kupëtoń
„a
observa
”.
Încercarea
lui Pușcariu,
ZRPh.,
XXVII, 680 și
DAR
(cf. REW 2099) de a
explica
acest cuvînt plecînd de la lat.
compitum
„
răscruce
” nu pare
potrivită
, și se
bazează
pe o
evoluție
semantică
,
improbabilă
, plecîndu-se de la
expresia
a
sta
în cumpăt
„a
șovăi
”,
rară
și
datorată
cu
siguranță
unei
confuzii
cu
a
sta
în
cumpănă
.
Rezultatul
u
aton
›
ă
este
rar
, însă nu
inexplicabil
, cf.
păi
‹
post
.
Este de
asemenea
posibil
ca
cumpăt
să fie
simplu
deverbal
al cuvîntului
următor
. – Der.
cumpăta
, vb. (a
dispune
, a
organiza
, a
modera
; a
potoli
, a
liniști
, a
împăca
; a
reduce
; a da
impus
; a
sfătui
, a
îndemna
);
cumpătare
,
s.f. (înv.,
moderație
,
sobrietate
);
necumpătat
,
adj. (
exagerat
,
excesiv
);
necumpătare
, s.f. (
exces
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia cumpat
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK