definiția copcă definiție dex

copcă

găsește rime pentru copcă
Cuvinte apropiate: ciopca, cipcă, coacă, cobcă, coca, cocă (copil, aluat), cocă (la nave), concă, copcă (agrafă, gaură), copcă (săritură), copia, copra, copră, coscă, coșcă, cotcă, coțcă, coțcă, scopcă, topcă

CÓPCĂ1

, copci, s.f. 1. Sistem format din două piese metalice (un cârlig și un inel), folosit pentru prinderea a două părți ale unei confecții. 2. Agrafă pentru învelitori în construcție. 3. Proeminență în formă de limbă a unei piese plate, care intră în orificiul unei alte piese plate, realizând îmbinarea prin încopciere. [Var.: (reg.) cópcie s.f.] – Din bg. kopce.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia copcă

COPCĂ2

, copci, s.f. 1. Gaură, spărtură făcută în gheața unui râu, a unei bălți etc. pentru pescuit sau pentru scos apă. ♢ Expr. (Fam.) A se duce pe copcă = (despre bunuri) a se pierde, a se irosi, a se distruge; (despre oameni) a intra într-o mare încurcătură, a o păți. 2. Gaură făcută într-o șiră de paie, în care se ține uneori pleava. 3. Scobitură, groapă făcută în pământ, în piatră etc. 4. (Reg.) Săritură pe care o fac animalele când fug repede. – Din bg. kopka.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia copcă

COPCĂ2

, copci, s.f. 1. Gaură, spărtură făcută în gheața unui râu, a unei bălți etc. pentru pescuit sau pentru scos apă. ♢ Expr. (Fam.) A se duce pe copcă = (despre bunuri) a se pierde, a se irosi, a se distruge; (despre oameni) a intra într-o mare încurcătură, a o păți. 2. Gaură făcută într-o șiră de paie, în care se ține uneori pleava. 3. Scobitură, groapă făcută în pământ, în piatră etc. 4. (Reg.) Săritură pe care o fac animalele când fug repede. – Din bg. kopka.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia copcă

CÓPCĂ1

, copci, s.f. 1. Sistem format din două piese metalice (un cârlig și un inel), folosit pentru prinderea a două părți ale unei confecții. 2. Agrafă pentru învelitori în construcție. 3. Proeminență în formă de limbă a unei piese plate, care intră în orificiul unei alte piese plate, realizând îmbinarea prin încopciere. [Var.: (reg.) cópcie s.f.] – Din bg. kopce.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia copcă

CÓPCĂ

s. 1. (reg.) sponcă. (~ la o haină.) 2. (MED.) agrafă. (Buzele unei plăgi strânse cu ~i.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia copcă

CÓPCĂ

s. ochi, (reg.) beucă, burduf, produf, toană, vad, (Mold.) produșcă, (prin Munt.) scorbură, (prin Mold.) știoalnă. (~ făcută în gheață.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia copcă

CÓPCĂ

s. ochi, (reg.) beucă, burduf, produf, toană, vad, (Mold.) produșcă, (prin Munt.) scorbură, (prin Mold.) știoalnă. (~ făcută în gheață.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia copcă

CÓPCĂ

s. 1. (reg.) sponcă. (~ la o haină.) 2. (MED.) agrafă. (Buzele unei plăgi strânse cu ~i.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia copcă

cópcă

(săritură) s. f., g.-d. art. cópcei; pl. cópce
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia copcă

cópcă

(săritură) s. f., g.-d. art. cópcei; pl. cópce
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia copcă

cópcă

(agrafă, gaură) s. f., g.-d. art. cópcii; pl. copci
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia copcă

cópcă

(agrafă, gaură) s. f., g.-d. art. cópcii; pl. copci
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia copcă

CÓP//CĂ3 ~ci

f. rar Salt făcut de un animal în timpul fugii. /<bulg. kopka
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia copcă

CÓP//CĂ2 ~ci

f. 1) Gaură pe suprafața înghețată a unei ape, făcută pentru a prinde pește sau pentru a lua apă. ♢ A se duce pe ~ a) a dispărea fără urmă; a se duce fără întoarcere; b) a o păți. 2) Scobitură mică făcută într-un mal, servind drept treaptă pentru urcuș. [G.-D. copcii] /<bulg. kopka
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia copcă

CÓP//CĂ1 ~ci

f. Piesă de metal constând din două elemente (un cârlig și un inel) care servește pentru a încheia o haină. [G.-D. copcii] /<bulg. kopța
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia copcă

CÓP//CĂ1 ~ci

f. Piesă de metal constând din două elemente (un cârlig și un inel) care servește pentru a încheia o haină. [G.-D. copcii] /<bulg. kopța
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia copcă

CÓP//CĂ2 ~ci

f. 1) Gaură pe suprafața înghețată a unei ape, făcută pentru a prinde pește sau pentru a lua apă. ♢ A se duce pe ~ a) a dispărea fără urmă; a se duce fără întoarcere; b) a o păți. 2) Scobitură mică făcută într-un mal, servind drept treaptă pentru urcuș. [G.-D. copcii] /<bulg. kopka
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia copcă

CÓP//CĂ3 ~ci

f. rar Salt făcut de un animal în timpul fugii. /<bulg. kopka
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia copcă

cópcă (-ci),

s.f. – 1. Gaură, spărtură; în special gaura făcută natural sau artificial în stratul de gheață care acoperă apele iarna. – 2. Salt, săritură. – Var. coftă, s.f. (gaură, scobitură). Bg. kopka (Cihac, II, 72; Conev 85; DAR), din sl. kopati „a goli,” cf. copaie. Al doilea sens este mai puțin clar, totuși cf. rut. kopnuty „a da cu copita”, poate trebuie plecat de la imaginea armăsarului care pare să sape cu copita pămîntul. – De la var. provine fără îndoială coptori (var. coftori, coptora, coptoroși), vb. (a săpa, a excava, a adînci), care pare a se fi încrucișat cu copt, coptură (DAR; după Scriban, ar fi un der. de la cuptor, ipoteză neverosimilă).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia copcă

cópcă (-ci),

s.f. – 1. Agrafă, clemă, capsă. – 2. Cataramă, obiect care prinde. – 3. Clemă la cărțile legate odinioară. – 4. Traversă, bară. – Megl. copce. Tc. kopça (Șeineanu, II, 145; Meyer 198; Berneker 564; Ronzevalle 136; DAR); cf. bg. kopče (Cihac, II, 72), sb. kopča, alb. kopsë, mag. kapocs. Fonetismul rom. se explică printr-un sing. analogic, plecîndu-se de la pl. copci; sing. normal ar fi copce (DAR afirmă contrariul). – Der. copcier, s.m. (fabricant de nasturi și copci); încopcia, vb. (a prinde în copci, a prinde, a fixa); copci, vb. (a altoi, a introduce un altoi sub coaja unui copac); copcit, s.n. (altoire).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia copcă

cópcă (-ci),

s.f. – 1. Agrafă, clemă, capsă. – 2. Cataramă, obiect care prinde. – 3. Clemă la cărțile legate odinioară. – 4. Traversă, bară. – Megl. copce. Tc. kopça (Șeineanu, II, 145; Meyer 198; Berneker 564; Ronzevalle 136; DAR); cf. bg. kopče (Cihac, II, 72), sb. kopča, alb. kopsë, mag. kapocs. Fonetismul rom. se explică printr-un sing. analogic, plecîndu-se de la pl. copci; sing. normal ar fi copce (DAR afirmă contrariul). – Der. copcier, s.m. (fabricant de nasturi și copci); încopcia, vb. (a prinde în copci, a prinde, a fixa); copci, vb. (a altoi, a introduce un altoi sub coaja unui copac); copcit, s.n. (altoire).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia copcă

cópcă (-ci),

s.f. – 1. Gaură, spărtură; în special gaura făcută natural sau artificial în stratul de gheață care acoperă apele iarna. – 2. Salt, săritură. – Var. coftă, s.f. (gaură, scobitură). Bg. kopka (Cihac, II, 72; Conev 85; DAR), din sl. kopati „a goli,” cf. copaie. Al doilea sens este mai puțin clar, totuși cf. rut. kopnuty „a da cu copita”, poate trebuie plecat de la imaginea armăsarului care pare să sape cu copita pămîntul. – De la var. provine fără îndoială coptori (var. coftori, coptora, coptoroși), vb. (a săpa, a excava, a adînci), care pare a se fi încrucișat cu copt, coptură (DAR; după Scriban, ar fi un der. de la cuptor, ipoteză neverosimilă).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia copcă

a se duce pe apa Sâmbetei / pe copcă

expr. a se distruge, a se pierde.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | definitia copcă
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar