Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția concomitentelor definiție dex
concomitentelor
găsește rime pentru
concomitentelor
CONCOMITÉNT, -Ă
,
concomitenți
, -te
, adj. Care se
petrece
în
același
timp
(cu
altceva
);
simultan
. – Din fr.
concomitant
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia concomitentelor
CONCOMITÉNT
adj., adv.
1.
adj.
coexistent
,
paralel
,
simultan
,
sincron
,
sincronic
.
(
Fenomene
~.)
2.
adv.
paralel
,
simultan
,
totdeodată
,
totodată
, (înv.)
împreună
.
(~ să
începem
și
aprovizionarea
.)
3.
adv. v.
odată
.
4.
adj.
coexistent
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia concomitentelor
concomitént
adj. m., pl.
concomiténți
;
f. sg.
concomiténtă
,
pl.
concomiténte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia concomitentelor
CONCOMITÉN//T ~tă (~ți, ~te)
și
adverbial
Care se
produce
în
același
timp
; care
coincide
în
timp
;
simultan
. /<fr.
concomitante
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia concomitentelor
CONCOMITÉNT, -Ă
adj.
Care se
produce
în
același
timp
(cu
altceva
);
simultan
. //
adv.
În
același
timp
. [< fr.
concomitant
, cf. lat.
concomitans
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia concomitentelor
CONCOMITÉNT, -Ă
adj., adv.
în
același
timp
(cu
altceva
);
simultan
. (< fr.
concomitant
, lat.
concomitans
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia concomitentelor
CONCOMITÉNȚĂ,
concomitențe
,
s.f.
Simultaneitate
a
două
sau mai
multe
lucruri
;
coexistență
. – Din fr.
concomitance.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia concomitentelor
CONCOMITÉNȚĂ
s.
1.
coexistență
,
paralelism
,
simultaneitate
,
sincronism
.
(~
desfășurării
unor
fenomene
.)
2.
coexistență
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia concomitentelor
concomiténță
s. f., g.-d.
art
.
concomiténței
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia concomitentelor
CONCOMITÉNȚ//Ă ~e
f.
Caracter
concomitent
;
înfăptuire
simultană
a
două
sau a mai
multor
acțiuni
;
simultaneitate
. /<fr.
concomitance
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia concomitentelor
CONCOMITÉNȚĂ
s.f.
(
Rar
)
Coexistență
,
simultaneitate
a
două
sau mai
multe
lucruri
. [Cf. fr.
concomitance
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia concomitentelor
CONCOMITÉNȚĂ
s. f.
coexistență
,
simultaneitate
. (< fr.
concomitance
, lat.
concomitantia
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia concomitentelor
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK