DEX Online, dictionar roman - definitie cartile

a da cărțile pe față expr. 1. a dezvălui adevărul. 2. a discuta deschis.

Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | Permalink

a face cărțile expr. (glum.) a turna băuturile în pahare.

Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | Permalink

a fi tobă de carte expr. a fi foarte învățat / instruit.

Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | Permalink

a juca cartea cea mare expr. a profita de o șansă care poate modifica radical viața cuiva.

Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | Permalink

a juca cu cărțile pe față expr. a acționa cinstit, a fi corect în relațiile cu alții.

Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | Permalink

burduf de carte expr. foarte instruit, foarte erudit.

Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | Permalink

CÁRTE, cărți, s.f. I. 1. Scriere cu un anumit subiect, tipărită și legată sau broșată în volum. ♢ Carte albastră (sau albă, neagră etc.) = publicație oficială a unui guvern care conține documente justificative privitoare la o problemă politică. ♢ Expr. A vorbi (sau a spune) ca la (sau ca din) carte = a vorbi ca un om învățat; a vorbi așa cum trebuie; a face caz de erudiția sa, a fi pedant. A se pune pe carte = a se apuca serios de învățat. Cum scrie la carte = așa cum trebuie, cum se cere. Om de carte = persoană care citește, studiază mult; cărturar. ♦ Diviziune mai mare decât un capitol a unei scrieri de proporții mari. 2. Fig. Cunoștințe de scriere și de citire; învățătură, știință, cultură. Ai carte, ai parte. 3. Registru. II. 1. (Urmat de determinări introduse prin prep. „de”) Carnet cu date personale, care atestă sau conferă unei persoane anumite drepturi. Carte de membru. ♢ Carte de muncă = carnet de muncă. 2. Bucată de carton, cu însemnări scrise sau tipărite, căreia i se dau diferite întrebuințări: pentru corespondență (carte poștală), ca permis de intrare la un concert, la o bibliotecă (carte de intrare), indicând numele (profesiunea, adresa etc.) unei persoane (carte de vizită) etc. ♦ Fiecare din cele 52 sau 32 de cartoane dreptunghiulare, diferențiate după culorile, semnele și figurile imprimate pe ele și întrebuințate la anumite jocuri de noroc. ♢ Expr. A da cărțile pe față = a-și arăta gândurile sau planurile, a spune adevărul. A(-și) juca ultima carte = a face o ultimă încercare (riscând) în vederea atingerii unui scop. A juca cartea cea mare = a depune toate eforturile și a se avânta cu toate riscurile într-o confruntare (desperată) în scopul atingerii unui ideal. A da în cărți = A pretinde ca ghicește viitorul cu ajutorul cărților de joc. III. (Înv. și pop.) 1. Scrisoare. 2. Ordin scris, emis de o autoritate. 3. Act scris, document; dovadă. ♢ Carte de judecată = hotărâre, sentință judecătorească. – Refăcut din cărți (pl. lui *cartă < lat. charta), prin analogie cu parte-părți; (II) din fr. carte.

Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | Permalink

CÁRTE s. 1. lucrare, operă, scriere, tipăritură, tom, volum, (livr.) op. (O ~ groasă.) 2. (CONT.) cartea mare = maestru, registru de partizi. 3. carte funciară v. cadastru; carte funduară v. cadastru. 4. v. învățătură.

Dictionar: Dictionar de sinonime | Permalink

CÁRTE s. v. act, catastif, condică, dispoziție, document, dovadă, epistolă, epistolie, hârtie, hotărâre, izvor, înscris, ordin, piesă, poruncă, răvaș, registru, scrisoare.

Dictionar: Dictionar de sinonime | Permalink

cárte (volum, cartonaș, text scris) s. f., g.-d. art. cărții; pl. cărți

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | Permalink

CÁRT//E cărți f. 1) Scriere tipărită, legată sau broșată în volum. ♢ ~ de căpătâi lucrare preferată de cineva, absolut indispensabilă într-un domeniu de activitate. 2) fig. Bagaj de cunoștințe pe care le posedă cineva; învățătură; studii. ♢ A face ~ a însuși cunoștințe. A ști ~ a fi om învățat. A vorbi ca din ~ a vorbi ca un om învățat. A lega ~ea de gard a renunța la învățătură. 3) Document oficial, cu date personale care confirmă drepturile unei persoane; carnet. ~ de muncă. 4) Bucată de carton de dimensiuni mici, care conține diferite însemnări și servește la anumite scopuri. ~ de vizită. ~ poștală. ~ de joc. 5) înv. Comunicare în scris trimisă cuiva; scrisoare; răvaș. A trimite ~. 6) înv. Caiet unde se fac diferite însemnări cu caracter administrativ; registru. ~ de imobil. [G.-D. cărții] /<lat. charta

Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | Permalink

cárte (cắrți), s.f. – 1. Scrisoare. – 2. Document, act scris. – 3. Scriere tipărită și legată, volum. – 4. Capitol, secțiune. – 5. Bucată de carton cu însemnări scrise sau tipărite. – 6. Listă de bucate, meniu. – 7. Instrucție, înțelepciune. – 8. Cărți de joc. – 9. La rumegătoare, foios, ghem. – Mr. carte, megl. carti „hîrtie”. Lat. charta „hîrtie, scrisoare” (Pușcariu 99; Candrea-Dens., 273; REW 1866; Philippide, II, 636; DAR); cf. alb. kartë „hîrtie”, it., prov., cat., sp., port. carta. Există mari divergențe cu privire la schimbările semantice și originea lor; cf. Capidan, Dacor., I, 335; Densusianu, GS, II, 14; Skok, Archiv. slaw. Phil., XXXVII, 3; Iordan, BF, VI, 150. Cf. cărturar. Der. cărtar, s.m. (Trans., jucător, trișor); cărticică, s.f. (broșură; pachet pentru hîrtie de țigări); cărțulie, s.f. (broșură; scrisoare, bilet; document, act). Din rom. provine bg. karticka „carte de vizită”.

Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | Permalink

carte, cărți s.f. (tox.) cantitate de rășină de canabis care, de regulă, are forma unei plăci sau a unei cărți.

Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | Permalink

carte albastră expr. hotârâre / sentință judecătorească.

Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | Permalink

CARTE CU ÎNVĂȚĂTÚRĂ s. v. cazanie, cuvânt, omilie, predică.

Dictionar: Dictionar de sinonime | Permalink

cárte de mémbru s. f. + prep. + s. m.

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | Permalink

cárte de múncă s. f. + prep. + s. f., g.-d. art. cărții de múncă; pl. cărți de múncă

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | Permalink

cárte de vízită s. f. + prep. + s. f., g.-d. art. cărții de vízită; pl. cărți de vízită

22 rezultate Dex Online pentru definitie carte