definiția cărunții definiție dex

cărunții

găsește rime pentru cărunții
Cuvinte apropiate: cărunți, cărunție, cărunțit

CĂRÚNT, -Ă,

cărunți, adj. (Despre păr, barbă, mustață) Care a început să albească; alb, albit. ♦ (Despre oameni) Care are fire de păr alb. – Lat. canutus.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia cărunții

CĂRÚNT

adj. încărunțit, sur, (pop.) înspicat, (reg.) sein, siv, (prin Olt. și Munt.) spicat, (fig.) nins. (Om cu părul ~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia cărunții

CĂRÚNT

adj. v. bătrân, străvechi, vechi.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia cărunții

cărúnt

adj. m., pl. cărúnți; f. sg. cărúntă, pl. cărúnte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia cărunții

CĂRÚN//T ~tă (~ți, ~te)

1) (despre păr) Care a început să albească; sur. 2) (despre oameni) Care are fire albe în păr; sur. ♢ Munți ~ți munți cu vârfurile înzăpezite. /<lat. canutus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia cărunții

cărunt (cărúntă),

adj. – Cu părul alb. – Mr. cănut. Lat. canūtus (Cipariu, Gram., 91; Pușcariu 301; Candrea-Dens., 274; REW 1622; DAR); cf. it. canuto, fr. chenu, prov., cat. canut, sp. canudo. Este cuvînt general cunoscut (ALR, 65). Der. cărunțiu, adj. (cărunt); căruntețe, s.f. (cărunțeală; bătrînețe; albeață); cărunțeală, căruntate, s.f. (rar, faptul de a fi cărunt); încărunți, vb. (a albi; a îmbătrîni). Din rom., ngr. ϰανούτον (Meyer, Neugr. St., II, 75).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia cărunții

CĂRUNȚÍ,

cărunțesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A încărunți. [Var.: căruntá vb. I] – Din cărunt.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia cărunții

CĂRUNȚÍ

vb. v. încărunți.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia cărunții

cărunțí

vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cărunțésc, imperf. 3 sg. cărunțeá; conj. prez. 3 sg. și pl. cărunțeáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia cărunții

CĂRUNȚÍE

s.f. (Rar) Căruntețe. – Cărunt + suf. -ie.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia cărunții

CĂRUNȚÍE

s. v. caniție, căruntețe, cărunțeală.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia cărunții

cărunțíe

s. f., art. cărunțía, g.-d. cărunțíi, art. cărunțíei
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia cărunții
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar