Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția boncăluit definiție dex
boncăluit
găsește rime pentru
boncăluit
Cuvinte apropiate:
boncălui
,
boncăluit
BONCĂLUÍT
s.n.
Faptul
de
a
boncălui
;
răget
,
strigăt
specific
scos
de
cerbi
și de alte
erbivore
în
perioada
de rut. ♦ Fig.
Sunet
prelung
emis
de unele
instrumente
de
suflat
. – V.
boncălui
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia boncăluit
BONCĂLUÍT
s. v.
boncănit
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia boncăluit
boncăluít
s. n.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia boncăluit
BONCĂLUÍ,
pers
. 3
boncăluiește
, vb.
IV
. Refl. și intranz. (
Despre
cerbi
și alte
erbivore
mari
) A
scoate
strigăte
specifice
rasei
în
perioada
de rut; a
boncăi
. –
Et
.
nec
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia boncăluit
BONCĂLUÍ
vb. v.
boncăi
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia boncăluit
boncăluí
vb., ind. prez. 3 sg.
boncăluiéște
,
imperf. 3 sg.
boncăluiá
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
boncăluiáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia boncăluit
A BONCĂLU//Í ~iéște
intranz. (
despre
animale
erbivore
mari
)
A
rage
prelung
,
chemător
și
puternic
(în
perioada
de rut, în
timpul
unei
lupte
etc.). /Orig.
nec
.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia boncăluit
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK