AUSTRIA, Republica ~
,
stat federal în Europa
Centrală; 83,8
mii km2; 7,62
mil.
loc. (1989).
Limba de stat:
germana.
Cap.:
Viena.
Orașe pr.: Graz, Linz, Salzburg, Innsbruck. Pop. urbană: 55,1 la
sută. Este
format din 9
landuri.
Țară muntoasă (Alpii
Orientali sau
Austrieci și Prealpii
ocupă 3/4 din supr,
țării), cu
alt. mai coborîte în E, în
bazinul Vienei (pe
Dunăre) și în Burgenland (
sector al Cîmpiei
Panonice).
Climă temperat-
continentală cu
precipitații bogate în
reg.
alpină (
peste 2.000 mm/
an).
Dunărea străbate A. pe c. 300
km.
Resurse de
subsol variate,
dar cu
rezerve restrînse (
excepție magnezitul);
petrol,
gaze naturale, min. de
cupru,
grafit,
lignit,
plumb,
marmură,
magneziu (c. 40 la
sută din prod.
mondială). Ind.
A. produce energie electrică (50,2
miliarde kWh, 1989),
oțel (5
mil. t, 1989),
aluminiu (169,2
mii t, 1989),
material rulant,
echipament energetic și
electrotehnic,
utilaje industriale,
cauciuc sintetic,
medicamente,
ciment (4,75
mil. t, 1989),
produse textile și alim.
Pădurile (38,1 la
sută din supr.
țării)
favorizează dezvoltarea ind. de prelucr. a
lemnului,
celulozei și hîrtiei (255,6
mii t hîrtie de
ziar, 1989), 17,1 la
sută din supr.
A. este
cultivată cu grîu,
secară,
orz,
cartofi (0,9
mil. t, 1988),
ovăz,
sfeclă de
zahăr;
creșterea intensivă a animalelor:
bovine (2,6
mil.
capete, 1988),
porcine (3,9
mil.
capete, 1988). C.f.: 6.482
km (3.219 electrifcați).
Căi rutiere non-urbane: 11.676
km (1.405
km autostrăzi, 1988).
Turism intens (12,9
mil.
vizitatori străini, 1979), care
asigură 1/3 din
venitul național.
Exportă produse metalurgice și
ale ind. constr. de
mașini (
peste 1/2),
produse chimice,
textile,
celuloză și hîrtie,
produse din
lemn ș.a. și
importă materii prime și
semifabricate,
utilaje și
mașini,
bunuri industriale de
consum,
mijloace de
transport,
combustibili,
produse alim.
ș.a. –
Istoric. Locuită în
antic. de
triburi germanice,
A. a
devenit în 1156
ducat în
cadrul Imp.
Romano-
German. Stăpînită de Habsburgi (sfîrșitul
sec. 13), care, obținînd în
sec. 16-18
coroana imperială, au
implicat A. aproape în toate
coalițiile războaielor europene.
A. și-a
extins puterea asupra Cehiei, Sileziei, Ungariei, Transilvaniei și a
altor teritorii. La sfîrșitul
sec. 18 și
începutul sec. 19,
A. a
participat la
aproape toate
coalițiile antinapoleneene. În 1806, Francisc II a
renunțat la
titlul de
împărat romano-
german,
devenind împărat al
A. În 1815, a
participat la
crearea Sfintei Alianțe. În 1848-1849 în
A. și în terit.
ocupate (Ungaria, Transilvania, Cehia) au
avut loc revoluții burghezo-
democratice. În
urma războaielor cu
Franța și Italia (1859) și cu Prusia (1866),
A. a
pierdut, rînd pe rînd,
posesiunile din Pen.
Italică și din Germania. În 1867 s-a
creat monarhia dualistă austro-
ungară, cu
tendințe expansioniste în Balcani.
Austro-Ungaria a
participat la
primul război mondial alături de Germania. În 1918, Imp.
Habsburgic s-a
destrămat și a
luat ființă Austria (cu
granițele fixate de
Tratatul de la Saint-Germain, în 1919). La 12
nov. 1918,
A. a
fost proclamată republică. În
mart. 1938, Germania
hitleristă a
ocupat A., anexînd-o (
Anschluss).
Eliberată în 1945, în
cea mai
mare parte de
armata sovietică,
A. a
rămas temporar sub
administrația U.R.S.S., S.U.A.,
Marii Britanii și
Franței. La 27 apr. 1945 este
proclamată cea de-a
doua republică.
Tratatul de
stat semnat la Viena, la 15 mai 1955,
restabilește suveranitatea A. Parlamentul austriac,
adoptă, la 26
oct. 1955,
Legea Constituțională asupra neutralității permanente a
statului austriac.
A. este o
republică federală.
Activitatea legislativă este
exercitată de
Adunarea Federală,
compusă din
Consiliul Federal și
Consiliul Național,
iar cea executivă, de
guvernul federal (
condus de
liderul partidului majoritar din
Consiliul Național).