definiția aurul definiție dex

aurul

găsește rime pentru aurul
Cuvinte apropiate: aurel, curul

a avea mâini de aur

expr. a fi îndemânatic / dibaci
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | definitia aurul

a înota în aur / în bani

expr. a fi bogat.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | definitia aurul

ÁUR

s.n. 1. Metal prețios, de culoare galbenă strălucitoare, foarte maleabil și ductil, folosit pentru a fabrica obiecte de podoabă, de artă, monede (servind din această cauză și ca etalon al valorii) etc. ♦ Fig. Lucru valoros, prețios. ♢ Aur alb = apă folosită ca izvor de energie. Aur negru = cărbune de pământ sau (mai rar) țiței, considerate ca surse de energie. Aur verde = pădurea ca bogăție vegetală. ♢ Loc. adj. De aur = a) care are culoarea galbenă a aurului (1); b) valoros ca aurul (1); fig. (despre oameni) foarte bun, milos. ♢ Expr. Epocă de aur = perioadă de înflorire și strălucire a vieții materiale și culturale. (Fam.) A-i fi gura (sau a avea gura) de aur, se zice despre cineva care prevede cuiva împlinirea unor lucruri favorabile. Nuntă de aur = aniversare a cincizeci de ani de la data celebrării unei căsătorii. ♦ Fig. Văpaie, strălucire ca a aurului (1). 2. Fir, ață făcută din aur (1) sau imitând aurul și folosită la cusut; p. ext. veșmânt țesut din asemenea fire. 3. Bani; avere, bogăție; fig. belșug. ♢ Expr. A înota în aur = a fi foarte bogat. – Lat. aurum.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia aurul

áur

s. n. (sil. a-ur); simb. Au
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia aurul

ÁUR

n. 1) Metal nobil, galben, strălucitor, maleabil și ductil, din care se fac obiecte de podoabă. Inel de ~. ♢ ~ negru cărbune de pământ. Epocă de ~ perioadă de înflorire. 2) fig. Lucru de mare preț (bani, avere, bogăție). ♢ A înota în ~ a fi foarte bogat. A cântări cu ~ a plăti foarte scump pentru un lucru. [Sil. a-ur] /<lat. aurum
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia aurul

áur

, s.m. – Metal prețios de culoare galbenă strălucitoare. – Istr. aur. Lat. aurum (Pușcariu 170; Candrea-Dens., 118; REW 800; DAR); cf. alb. ar, it., sp. oro, engad., v. prov. aur, fr. or, port. ouro. Der. aura, vb. (rar, a auri); aurar, s.m. (meșter care lucrează obiecte de aur; țigan care caută pepite de aur; odinioară munceau sub supravegherea marelui armaș, și plăteau soției domnitorului un dram (3,38 gr.) de aur în chip de contribuție anuală), pe care Pușcariu 171 și DAR îl derivă direct din lat. aurārius (atrăgînd atenția apoi că rezultatul normal ar fi *arar, Pușcariu, Lr., 18, a admis o analogie cu aur; este vorba mai probabil de o der. internă în rom., cu suf. de agent -ar); aurăreasă, s.f. (nevasta căutătorului de aur); aurărie, s.f. (activitate de aurar; aurire, poleire cu aur); aurel, adj. (aurit), cuvînt artificial, inventat probabil de Bolintineanu; auret, s.n. (obiecte de aur); auri, vb. (a acoperi cu un strat subțire de aur), pe care Pușcariu 172 și DAR îl consideră drept reprezentant direct al lat. aurire; aurică, s.f. (pătlagină, Lantana Camara); auritură, s.f. (aurire); auriu, adj. (de culoarea aurului); auros, adj. (aurifer). – Der. neol. aurifer, adj.; auripigment, s.m.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia aurul

ÁUR

(lat. aurum) s .n. 1. Element chimic (Au; nr. at. 79, m. at. 196,97, densitate 19,3, p.t. 1.063 ºC, p.f. 2.600 ºC, duritate 2,5). Metal prețios de culoare galbenă, strălucitor, cel mai maleabil și mai ductil dintre metale, bun conducător de căldură și electricitate. Se găsește în natură în stare nativă, însoțind cuarțul, pirita, galena etc. și în nisipuri aurifere. A . este complet inert față de aer și apă, foarte rezistent din punct de vedere chimic, solubil numai în apă regală și cianuri alcaline. Funcționează în combinații în stările de valență 1 și 3. Se utilizează aliat cu cuprul sau argintul, pentru fabricarea de podoabe, obiecte de artă etc. Concentrația a. în aliaje se exprimă în carate. Cunoscut din antic. ♦ Loc. De aur = extrem de valoros. Nuntă de aur = a cinzecea aniversare a căsătoriei cuiva. 2. Lucru extrem de prețios; bani (de aur 1); avere, bogăție. ♦ Aur alb = energie produsă de forța apelor (curgătoare). Aur negru = a) cărbune (de pămînt); b) țiței.
Dictionar: Dictionar enciclopedic | definitia aurul

AUR

baibă, bulgăr, cham, goldeanu, roșeață, somnacai, sumocai, șumracai.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | definitia aurul

AUR NÉGRU

s. v. cărbune, petrol, țiței.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia aurul

aurul mâțului

expr. (glum.) metal comun asemănător la aspect cu aurul
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | definitia aurul

Epoca de Aur

expr. (iron.) anii 1980-1989 ai dictaturii comuniste în Romania, marcați de cea mai drastică scădere a nivelului de trai.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | definitia aurul

VARGĂ-DE-ÁUR

s. v. splinuță.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia aurul

várgă-de-áur

(bot.) s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia aurul
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar