ARGEȘ
1. Rîu, afl. stg. al
Dunării, la Oltenița; 344
km. Izv. din
culmea principală a M-ților Făgăraș prin
doi afl. (
Buda și
Capra) și
trece prin
Curtea de Argeș și
Pitești. În
cursul superior s-a
construit un
sistem hidroenergetic constituit din 16
hidrocentrale, cu o
putere instalată totală de 467 MW; în
cadrul acestui ansamblu se
remarcă barajul (166,6
lățime) și
lacul de
acumulare Vidraru (14
km lung.). În
cursul inf., în
aval de Mihăilești, s-au
efectuat lucrări de
amenajare complexă. Afl. pr.: Vîlsan, Rîul
Doamnei, Dîmbovița,
Sabar (pe stg.), Neajlov (pe dr.).
Denumit în
antichitate Ordessos. 2. Cetate atestată documentar în 1330,
situată pe rîul Argeș, pe
locul actualului oraș Curtea de Argeș.
3. Jud. în
partea central-
sudică a
României, în
bazinul superior al rîului cu
același nume; 6.801
km2 (2,86 la
sută din supr.
țării); 681.735
loc. (1991), din care 43,3 la
sută în
mediul urban; densitate: 92,5
loc./
km2. Reșed.:
municipiul Pitești. Orașe: Cîmpulung,
Colibași, Costești,
Curtea de Argeș, Topoloveni. Comune: 93.
Relief variat: în N o
zonă muntoasă (
versantul meridional al M-ților Făgăraș,
masivele Frunți, Ghițu,
Iezer-
Păpușa și
prelungirile M-ților Leaota și
Piatra Craiului), în
centru o
reg.
deluroasă,
cunoscută sub
numele de
Muscelele Argeșului (Subcarpații
Getici)
formate dintr-o
serie de
dealuri înalte (Mățău, Ciocanu,
Chicera ș.a.) – ce
alternează cu depr.
subcarpatice Cîmpulung, Brădetu,
Arefu ș.a. și
partea de E a
Pod.
Getic (
platformele A., Cîndești și Cotmeana cu
alt. de 400-600 m),
iar în S o
zonă de cîmpie (Cîmpia
Înaltă a Piteștiului și Cîmpia Găvanu-Burdea).
Climă temperat-
continentală cu temp.
medii anuale ce
prezintă diferențieri altitudinale (-2 ºC pe
crestele M-ților Făgăraș, 6 ºC în
zona deluroasă și de
podiș și 10 ºC în cîmpie).
Precipitații medii anuale variabile în
funcție de
alt. (600 mm în cîmpie, 700-800 mm în
reg.
deluroasă și de
podiș și
peste 1.400 mm în
zona montană).
Vînturi dominante dinspre NV și NE.
Rețeaua hidrografică este
reprezentată în
principal de
cursul superior al
A, care
colectează majoritatea rîurilor de pe terit. jud.
A. (Vîlsan, Rîul
Doamnei, Rîncăciov, Bascov, Glimbocel
ș.a.),
iar pe
cursul superior al Argeșului s-a
amenajat un
sistem de
lacuri de
acumulare (cel mai
mare fiind Vidraru)
pentru valorificarea potențialului hidroenergetic.
Resurse naturale:
țiței (Moșoaia, Leordeni,
Vedea,
Miroși, Merișani,
Bogați etc.),
lignit (
Poienarii de
Muscel, Berevoiești, Jugur, Godeni, Boteni, Schitu Goești),
sare (Slătioarele),
calcare ornamentale (Albeștii de
Muscel),
calcare pentru ciment (Mateiaș, Dragoslavele),
argile (Budeasa, Cîmpulung, Leordeni),
gips (Stănești, Corbșori, Oești),
ape minerale clorurate,
slab iodurate,
sulfuroase etc. (Brădetu, Bughea de
Sus ș.a.),
păduri.
Economia. Pr.
produse ins.
realizate în jud.
A. sînt:
energie electrică (
termocentralele Pitești, Schitu
Golești și
salba celor 16
hidrocentrale de pe rîul Argeș;
Cumpănița,
Arefu-Căpățîneni, Oești,
Albești, Cerbureni,
Valea Iașului,
Curtea de Argeș
ș.a.),
autoturisme de
oraș – „Dacia”
Colibași) și de
teren – „ARO” (Cîmpulung),
motoare electrice și
produse petrochimice (
Pitești),
mat. de constr. (
Pitești, Cîmpulung, Costești,
Valea Mare-
Pravăț),
stofe și conf. (
Pitești,
Curtea de Argeș),
încălț. (
Pitești),
mobilă,
parchete,
cherestea (
Pitești, Stîlpeni,
Curtea de Argeș, Cîmpulung, Rucăr),
tananți (
Pitești),
articole de
porțelan și
electrotehnice (
Curtea de Argeș),
produse alim.
diverse (
Pitești,
Curtea de Argeș, Băiculești, Topoloveni, Ștefănești, Costești).
Agricultura are o
structură variată. În 1989, în
structura culturilor de cîmp
predominau supr.
cultivate cu
porumb (54.583
ha),
urmate de
cele de grîu și
secară (41.765
ha),
plante de
nutreț (35.746
ha),
plante uleioase,
orz și
orzoaică,
cartofi,
legume etc.
Pomicultură (
predominant meri și
pruni);
viticultură (
podgoriile Ștefănești și Leordeni sprecializate în
producția de
struguri pentru vinuri albe). În 1990,
sectorul zootehnic cuprindea: 348,5
mii capete ovine, 178,9
mii capete bovine, 222
mii capete porcine, 2.921
mii capete păsări;
apicultură.
Căi de comunicație (1990): 225
km căi ferate și 2.660
km drumuri publice,
dintre care 555
km modernizate. În
cadrul traficului rutier o
însemnătate deosebită o au
șoseaua transfăgărășană și
autostrada Pitești-București.
Unitățile de învățămînt, cultură și artă (1989-1990): 482
școli generale, 33
licee, un
institut de învățămînt
superior (
Pitești), un
teatru de
stat (
Pitești), 189
cinematografe,
muzee,
case memoriale (
ale poetului George Topîrceanu la
Nămești,
compozitorului George Ștefănescu la Căpățîneni și
dramaturgului Tudor Mușatescu la Cîmpulung), 823
biblioteci etc.
Turism. Prin
peisajul variat (vf.
semețe ale M-ților Făgăraș,
peștera și
cheile Dîmbovicioarei,
lacurile glaciare,
lacul de
acumulare Vidraru etc.), cu
frecvente specii rare de
floră și
faună,
declarate monumente ale naturii (
floarea de
colți,
garofița Pietrii
Craiului,
capra neagră,
zăganul etc.), prin
vestigii istorice (
cetatea Poienari) și
monumentele arhitectonice (
bisericile din
Pitești, Cîmpulung și
Curtea de Argeș,
culele de la Retevoiești și Țițești,
conacul din
Golești,
mănăstirea Negru-
Vodă din Cîmpulung), prin
rezervațiile paleontologice (Suslănești) și
geologice (
Albești), prin
originalitatea și
varietatea elementelor folclorice și
etnografice, prin
baza materială diversă (
hoteluri,
moteluri,
cabane etc.), jud.
A. se
înscrie printre jud.
țării cu un
ridicat potențial turistic.
Indicativ auto: AG.