Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția absolvente definiție dex
absolvente
găsește rime pentru
absolvente
Cuvinte apropiate:
absolvent
,
absolventă
ABSOLVÉNT, -Ă
,
absolvenți
, -te
, s.m. și f.
Persoană
care a
terminat
un
ciclu
sau o
formă
de
învățământ
. – Din germ.
Absolvent
, lat.
absolvens, -ntis
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia absolvente
absolvént
s. m., pl.
absolvénți
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia absolvente
ABSOLVÉN//T ~tă (~ți, ~te)
m.
și
f
:
Persoană
care a
absolvit
o
formă
de
învățământ
. /<germ.
Absolvent
, lat.
absolvens, ~ntis
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia absolvente
ABSOLVÉNT, -Ă,
absolvenți
, -te,
s.m. și f.
Persoană
care a
terminat
un
ciclu
anumit
de
învățământ
. – Germ.
Absolvent
(lat.
lit
.
absolvens, -ntis
).
Dictionar: Dictionarul limbii romane moderne - DLRM
|
definitia absolvente
ABSOLVÉNT, -Ă
s.m. și f.
Cel care a
absolvit
o
formă
de
învățământ
. [< germ.
Absolvent
, cf. lat.
absolvens
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia absolvente
absolvént, -ă
s.m. f
. cel care a
absolvit
o
formă
de
învățământ
. (< germ.
Absolvent
, lat.
absolvens
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia absolvente
absolvent, -ă,
absolvenți
, -te s.m., s.f.
infractor
cu o
singură
condamnare
la
activ
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia absolvente
absolvéntă
s. f., pl.
absolvénte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia absolvente
ABSOLVÉNȚĂ
,
absolvențe
, s.f.
Terminare
a unui
ciclu
sau a unei
forme
de
învățământ
;
absolvire
. – Din
absolvent
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia absolvente
ABSOLVÉNȚĂ
s. v.
absolvire
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia absolvente
absolvénță
s. f., pl.
absolvénțe
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia absolvente
ABSOLVÉNȚĂ
s.f.
Terminare
a unui
ciclu
de
învățământ
(după care
urmează
examenele
pentru
primirea
diplomei
);
absolvire
. – Din
absolvent
.
Dictionar: Dictionarul limbii romane moderne - DLRM
|
definitia absolvente
ABSOLVÉNȚĂ
s.f.
Terminare
a unei
forme
de
învățământ
;
absolvire
. [<
absolvent
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia absolvente
absolvénță
s. f
.
absolvire
(1). (<
absolvent
+ -
ență
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia absolvente
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK