AFGHANISTAN, Republica
~,
stat în
partea central-
sudică a Asiei: 652,2
mii km2; 15,81
mil.
loc. (1989; 52,3 la
sută pastuni, 20,3 la
sută tadjici, 8,7 la
sută uzbeci, 8,7 la
sută harazani etc.).
Limbi de stat: pasthu și
persana.
Cap.:
Kabul. Orașe pr.: Kandahar, Herat, Mazar-i-Sharif, Jalalabad. Este
împărțit în 30 prov.
Relief predominant muntos, mai
înalt în
partea centrală (M-
ții Hindukush) și mai coborît în N (
spre valea fl.
Amu-
Daria) și în S (
vastă zonă endoreică străbătută de rîul Helmand).
Climă temperat-
continentală, cu
influențe musonice în SE. Expl. de
gaze naturale,
huilă,
sare, min. neferose și
pietre semiprețioase (
lapislazuli). Se
cultivă 12,4 la
sută din terit.
țării (2,66
mii ha sînt
irigate) cu grîu (2,9
mil. t. 1988),
orez (490
mii t. 1988),
secară,
porumb (839
mii t. 1988),
bumbac ș.a.
Legumicultură,
pomicultură (781
mii t.
fructe 1988) și
viticultură (450
mii t.
struguri 1988). Se
cresc seminomad ovine (17
mil.
capete 1988),
bovine (3,6
mil.
capete 1988) și
caprine (2,8
mil.
capete 1988).
Industria produce țesături,
ciment,
îngrășăminte chimice,
covoare,
produse alim.,
încălț.
ș.a. C.f.: 7
km.
Căi rutiere: 18,8
mii km. Moneda: 1
afghani = 100
puls.
Exportă gaze naturale (c. 40 la
sută),
fructe (c. 30 la
sută),
covoare,
lînă,
bumbac ș.a. și
importă autovehicule,
produse petroliere, alim.,
textile,
cereale ș.a. –
Istoric: În
antic. și
ev.
mediu, terit.
A. a
fost stăpînit
succesiv de
perși,
greci,
parți,
sasanizi,
arabi,
mongoli ș.a.
Constituit în 1747 sub
conducerea lui
Ahmad Șah Durrani,
statul afgan a
fost supus de
Marea Britanie în
urma a
două războaie (1839-1842 și 1878-1880). După cel de-al
treilea război anglo-
afgan (mai-
iunie 1919),
Marea Britanie a
recunoscut independența A., proclamată la 28 febr. 1919. În
perioada 1919-1929 au
fost înfăptuite o
serie de
reforme din
inițiativa emirului Amanullah. În
timpul celui de-al
doilea război mondial,
A. își
menține neutralitatea declarată în 1939. La 17 iul. 1973
regele Muhammad Zahir
Șah (1933-1973) este
înlăturat,
monarhia este
abolită,
iar A. se
proclamă republică. La 27 apr. 1978, în
urma unei
lovituri de
stat,
puterea este
preluată de
Partidul Democratic al
Poporului (
comuniștii),
divizat în
două facțiuni aflate în
conflict. În
ultimele zile ale anului 1979, U.R.S.S.
invadează A.;
președintele Hafiz Ullah
Amin este
ucis,
iar puterea este
încredințată lui Babrak Karmal.
Invazia declanșează un
lung și sîngeros
război civil (1979-1990), în
cursul căruia aproape 6
mil. de
afgani s-au
refugiat în Pakistan și Iran. La 4 mai 1986, Babrak Karmal este
înlăturat,
puterea fiind preluată de Muhammad Najibullah;
guvernul sovietic,
apreciind ca o
greșeală invazia,
semnează cu S.U.A. la 14 apr. 1988, un
acord,
mediat de O.N.U.,
privind retragerea trupelor sovietice din
A.,
operațiune încheiată la 15 febr. 1989.
Forțele mujahedinilor alcătuies un
guvern în
exil (23 febr. 1989), care
continuă lupta. Najibullah
încearcă o
serie de
tratative cu
rebelii,
dar ele eșuează, ceea ce
duce la
continuarea războiului civil.