Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția sarii definiție dex
sarii
găsește rime pentru
sarii
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat:
salii
,
sarai
,
sargii
,
sari
,
sari
,
saric
,
saric
,
sarin
,
sări
,
sărin
,
sărit
,
săriți
,
săriu
,
sărui
Cuvinte apropiate:
salii
,
sarai
,
sargii
,
sari
,
sari
,
saric
,
saric
,
sarin
,
sări
,
sărin
,
sărit
,
săriți
,
săriu
,
sărui
SÁRE, (2, 4)
săruri
,
s.f.
1.
Substanță
cristalină
,
sfărâmicioasă
,
solubilă
în
apă
și cu
gust
specific
, care
constituie
un
condiment
de
bază
în
alimentație
și este
folosită
în
industria
conservelor
, în
tăbăcărie
, în
industria
chimică
etc.;
clorură
de
sodiu
. ♢ Expr.
Sarea
pămânului
= ceea ce este mai de
preț
, mai
valoros
.
Marea
cu
sarea
sau
sarea
și
marea
= ceva
exagerat
de
mult
,
imposibil
de
realizat
.
A-i fi
(cuiva)
drag
ca
sarea
în
ochi
sau
ca
sarea
în
ochi
= a-i fi (cuiva)
nesuferit
.
A-i fi cuiva de ceva
(sau
a-i
veni
cuiva să
facă
ceva)
cum
îi este
câinelui
a
linge
sare
= a nu
dori
deloc
(să
facă
) un
anumit
lucru
.
A
primi
pe cineva
(sau
a
ieși
înaintea
cuiva) cu
pâine
și
sare
= a
primi
pe cineva cu
deosebită
cinste
. ♦ Fig.
Spirit
,
farmec
,
haz
.
2.
Substanță
chimică
formată
de
obicei
prin
reacția
unui
acid
cu o
bază
.
3.
(În
sintagmele
)
Sare
amară
=
substanță
chimică
sub
formă
de
praf
alb
,
întrebuințată
în
medicină
ca
purgativ
;
sulfat
de
magneziu
.
Sare
de
lămâie
=
acid
citric
;
săricică
.
4.
(La pl.)
Lichid
volatil
preparat
din
carbonat
de
amoniu
și
substanțe
puternic
mirositoare
(
fenol
,
camfor
etc.),
întrebuințat
, în
trecut
,
pentru
trezirea
din
leșin
. – Lat.
sal
, salis.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia sarii
SĂRÍ,
sar
,
vb. IV. Intranz.
I.
(
Despre
ființe
)
1.
A se
desprinde
de la
pământ
, avântându-se în
sus
printr-o
mișcare
bruscă
, și a
reveni
în același
loc
; a
sălta
. ♦ A
dansa
, a
țopăi
, a
zburda
. ♢ Expr. (Tranz.)
Sare
tontoroiul
(sau
drăgaica
),
se
spune
despre
o
persoană
neastâmpărată
.
2.
A se
deplasa
, a
trece
dintr-un
loc
în
altul
prin
salturi
. ♢
Loc
. adv.
Pe
sărite
=
a)
mergând
în
salturi
;
b)
trecând
peste
anumite
părți
,
omițând
anumite
părți
(la o
lectură
,
scriere
etc.). ♦ Fig. A
trece
brusc
dintr-o
situație
în alta, de la o
idee
la alta.
3.
A
trece
peste
ceva printr-o
săritură
; a
escalada
. ♢ Expr.
A
sări
peste
cal
= a
depăși
limita
admisă; a
exagera
. ♢ Tranz.
A
sărit
din
doi
pași
cele
patru
trepte
.
(Expr.)
A
sări
garduri
(sau, intranz.,
peste
garduri
)
= a
umbla
după
aventuri
amoroase
. ♦ Tranz. Fig. A
omite
, a
trece
cu
vederea
.
4.
A se
ridica
brusc
de
undeva
(și a
porni
). ♢ Expr.
A
sări
(cuiva)
de
gât
= a se
repezi
să
îmbrățișeze
pe cineva; a
arăta
cuiva
dragoste
(
exagerată
).
A-i
sări
(cuiva)
înainte
= a
alerga
în
întâmpinarea
cuiva. ♦ A se
grăbi
, a se
repezi
(să
facă
ceva); a
interveni
grabnic
într-o
acțiune
, în
ajutorul
cuiva. ♢
Săriți
!
=
cuvânt
prin care se
cere
ajutor
de
către
o
persoană
desperată
. ♦ A se
repezi
cu
dușmănie
la cineva; a
ataca
. ♢ Expr.
A
sări
în
capul
cuiva
sau
a-i
sări
cuiva în
cap
= a
certa
pe cineva. ♦ A
interveni
brusc
(și
neașteptat
) într-o
discuție
; a
intra
(
brusc
) în
vorbă
.
5.
A se
ivi
pe
neașteptate
; a
răsări
. ♢ Expr.
A
sări
în
ochi
= a fi
evident
.
II.
(
Despre
lucruri
)
1.
A se
deplasa
brusc
și cu
putere
în
sus
, de
obicei
sub
impulsul
unor
forțe
din
afară
. ♢ Expr.
A
sări
în
aer
= a se
distruge
, a se
preface
în
bucăți
(în
urma
unei
explozii
). ♦ Spec. (
Despre
obiecte
elastice
) A se
ridica
brusc
în
sus
în
urma
unei
lovituri
, a
atingerii
unei
suprafețe
dure
etc.
Mingea
sare
.
2.
(Cu
determinări
locale
introduse
prin prep. „din” sau „de la”). A-și
schimba
brusc
poziția
, a se
desprinde
brusc
din
locul
în care a
fost
fixat
. ♢ Expr.
A-i
sări
(cuiva)
inima
(din
loc
)
= a se
speria
foarte
tare
; a se
emoționa
tare
.
A-i
sări
(cuiva)
țandăra
(sau
țâfna
,
muștarul
)
= a se
înfuria
, a se
mânia
.
A-i
sări
(cuiva)
ochii
(din
cap
)
=
a)
exprimă
superlativul
unei
stări
de
suferință
fizică
;
b)
(în
imprecații
și în
jurăminte
)
Să-mi
sară
ochii
dacă
te
mint
.
A-și
sări
din
minți
= a
înnebuni
.
A-și
sări
din
țâțâni
(sau
din
balamale
, din
fire
)
= a se
enerva
foarte
tare
, a se
mânia
. ♦ A
țâșni
, a
împroșca
. [Prez. ind. și: (pop.)
săr
,
sai
] – Lat.
salire.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia sarii
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK