pováră (povéri),
s.f. –
1. Încărcătură, greutate. –
2. Obligație, datorie supărătoare. –
3. (Înv.) Cantitate de
zece mii de monede de
aur. Sl.
tovarŭ „încărcătură” (Cihac, II, 283; Tiktin; Conev 70), probabil contaminat cu sl.
podŭvora „
targă” (Candrea; Scriban), cf. sb., cr.
tovar „povară”,
rus.
tovari „
marfă” și
tovarăș. – Der.
povăraș, adj. (de povară);
împovăra, vb. (a
încărca; a îngreuna);
împovărător, adj. (copleșitor).