porcói (porcoáie),
s.n. –
1. Mușuroit,
grămadă de pămînt cu care se acoperă
baza plantelor cultivate. –
2. Grămadă,
morman. – Var.
purcoi. Lat.
porca „mușuroire”, care pare să fi
fost cuvînt diferit de la
porca „
scroafă”, cf. it.
porca „
brazdă”, sp.
aporcar; cu suf. augmentativ -
oi. Nu există dovadă documentară a folosirii cuvîntului primitiv
fără suf.; totuși, este posibil ca
rus.
porka „
vas de
lemn” (origine necunoscută după Vasmer, II, 407), să provină din
rom.