ficát (ficáți),
s.m. –
Organ situat în
partea dreaptă a abdomenului, cu funcții importante în organism. – Mr.
h’icat, istr.
ficǫt. Lat.
fῑcātum (Diez, I, 174; Pușcariu 603; Candrea-Dens., 601; REW 8494;
DAR; Battisti, III, 1613; Rohls,
Differenzierung, 18), cf. sard.
figáu, ven.
figá. Se
știe că toate
formele romanice reprezintă în
general un
i tonic. Este cuvînt
puțin frecvent în Basarab. și Bucov. (ALR, I, 46). Cf. G. Paris,
Misc. Ascoli, Florencia, 1901, 41-63. Der.
ficățel, s.m. (
Banat,
tobă);
forma ficățel, pe care o
indică DAR, bazată pe
Damé, pare o
eroare. – Din
rom. provine sb.
pikat (Candrea,
Elemente, 407).