fals (fálsă),
adj. – Care este contrar
adevărului, mincinos. – Var.
falș. Lat.
falsus (
sec. XIV). Pronunțarea
falș (‹ germ.
falsch, cf.
ceh.
faleš,
pol.
falsz,
rus.
fališ, Miklosich,
Fremdw., 88; Berneker 279) se consideră
drept incorectă. – Der.
fals, s.n. (neadevărat);
falsar, s.m. (înv., falsificator), din lat.
falsarius (
sec. XIX);
falset, s.m., din it.
falsetto;
falsifica, vb., din lat.
falsificare (
sec. XIX);
falsificator, s.m., din fr.
falsificateur;
falsitate, s.f., din lat.
falsitas (
sec. XIX).