deal (deáluri),
s.n. –
1. Colină,
formă de vîrf ca o ridicătură de pămînt. –
2. (Arg.) Temniță. – Mr.
deal. Sl.
dĕlŭ (Miklosich,
Slaw. Elem., 22; Cihac, II, 92; Tiktin; Conev 38), cf. bg.
dijel. – Der.
deluros, adj. (accidentat);
delean(-ncă), adj. (care
locuiește în regiunea
dealurilor). Cf.
deli. După Miklosich,
Wander., 10, din
rom. provine rut.
dil’.