cotorî,
cotorăsc, vb. IV (reg.)
1. a ridica vița de vie și a o lega de araci.
2. a tăia lăstarii de vie inutili.
3. a scormoni
pământul în jurul butucului viței de vie; a cuibări.
4. a jumuli o
pasăre.
5. a bate pe cineva cu un
cotor de mătură.
6. a căuta ceva cu de-amănuntul; a cotrobăi.