cấlți
s.m. pl. –
Fire rămase de la dărăcitul cînepii sau
inului. Sl.
klŭkŭ, pl.
klŭcĭ (Miklosich,
Slaw. Elem., 25; Miklosich,
Lexicon, 290; Cihac, II, 723; Berneker 525), cf.
ceh.
kloč „
smoc de
lînă”,
pol.
kłaki „
smoc de
lînă.” – Der.
încîlci, vb. (a
amesteca, a
încurca), cf. sl.
sŭklŭčiti,
rus.
kločitĭ;
încîlceală, s.f. (încurcătură, confuzie);
încîlcitură, s.f. (confuzie, hățiș);
descîlci, vb. (a descurca, a
desluși). Confuzia lui
-ți ›
-ci nu este
clară, cf.
arici.