așa
adv. –
1. Astfel, în acest
fel (adv. de
mod). –
Așa e, astfel
stau lucrurile. –
Așa o fi, e posibil. –
Așa să fie, astfel să fie. –
Nu-i așa? adevărat?,
am dreptate?. –
Și așa, în orice
caz. –
Nici așa, așa nu se
poate. –
Cam așa, mai așa, bineînțeles. –
Așa da, bine. –
Cum așa?, nu se
poate. –
Tot așa, la
fel. –
A fi cam așa, a fi într-o
ureche.
2. Astfel stînd lucrurile (adv. conclusiv). –
Așa zicînd, pentru a
spune astfel. –
Așa că, așa încît, astfel încît. –
3. Astfel, atît (adv. comparativ) –
Așa de, atît. –
Așa zis, numit astfel (pe nedrept), autointitulat. –
4. Astfel,
puțin (adj. de atenuare). –
Ia așa, numai așa, într-o
doară,
fără motiv. –
Așa într-o doară, la nimereală,
fără motiv. –
5. Atît de,
asemenea (adj. în funcție adj.) –
Așa ceva, asemenea lucru. –
Așa fel (de), astfel (de). – Var. (Mold.)
așe, așa, așea. Mr.
acși, așițe, megl.
șa, istr.
(a)șo. Lat.
ac sῑc (Cipariu,
Arhiv, 109; Pușcariu 133; REW 7879;
DAR), cu
-a propriu formațiilor adv. Cf. it.
cosí (moden.
acsé, bol.
acusé,
roman.
accusi,
bar.
acsi, genov.
así), engad.
sa, v. fr.
issi (fr.
ainsi), sp.
así, asá, prov.
aissi,
port.
assim. – Comp.
așiși adv. (la
fel; imediat), conservat sporadic în
limba populară.