vb., ind. prez. 1 sg. tutoréz, 3 sg. și pl. tutoreáză
vb. I. tr. (Agr.) A sprijini cu un tutore; a propti. [< fr. tuteurer].
s. v. epitropie, tutelă.
s. n.
s.n. 1. Tutelă. 2. (Agr.) Susținere, cu ajutorul unui tutore, a pomilor fructiferi. [< tutore].