s. v. cadă, zăcătoare.
s. f., g.-d. art. tocitórii; pl. tocitóri
f. pop. 1) Vas mare de lemn, în care se pun, la fermentat, fructele pentru țuică. 2) pop. Urcior cu gura largă în care se aduce vin din pivniță. /a toci + suf. ~toare