tetrametri, s.m. Vers grec compus din patru grupe a câte două picioare (patru metri). – Din fr. tétramètre.
s. m. (sil. -tra-, -tru), art. tetramétrul; pl. tetramétri, art. tetramétrii
s.m. Vers clasic greco-latin compus dintr-o serie de patru metri (patru grupe a câte două picioare). [< fr. tétramètre, cf. gr. tetrametron < tetra – patru, metron – măsură].